Datele demografice arată o scădere constantă a populației României, care a ajuns la circa 18,9 milioane de locuitori în 2025. În cel mai recent raport, FMI avertizează că, dacă nu se vor schimba tendințele de natalitate și migrație, până în 2030 România ar putea pierde aproape un milion de persoane și ar rămâne una dintre cele mai sărace țări din UE, cu un PIB pe cap de locuitor de doar 65.700 lei (13.140 EUR), față de valoarea actuală care este de 150.000 lei (30.000 EUR) și față de media UE care este de 184.152 lei (37.600 EUR).

Radu Nechita, economist și conferențiar doctor la Facultatea de Studii Europene din cadrul Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca a explicat pentru Ziare.com ce impact va avea scăderea demografică prognozată asupra sistemului de pensii din România.

„Eu vorbesc de impactul acestei situații de vreo 20 de ani. Se știa, fenomenele demografice au anumite inerții și o anumită predictibilitate. Și avertismentele pe care le-am lansat eu la începutul anilor 2000 erau foarte clare. Adică vorbeam de un joc piramidal, o schemă piramidală, pentru că sistemul de pensii de stat asta este. Este definiția de manual. Adică beneficiile celor intrați mai demult în sistem sunt plătite nu prin investiții, ci prin contribuțiile celor intrați mai recent în sistem. Este exact definiția de schemă piramidală, de schemă Ponzi, de cum vreți să-i spuneți.

Deci este o situație foarte, foarte gravă, dar nu era nevoie să vină FMI să știm că această situație gravă se va produce. Știam acest lucru, politicieni știau, alegătorii știau și au votat măsuri care au perpetuat un sistem falimentar, un sistem care generează conflicte”, a explicat Radu Nechita pentru Ziare.com.

Scăderea numărului contribuabililor presează sistemul de pensi

O analiză a Comisiei Europene arăta în anul 2022 că un pensionar era susținut de 1,54 contribuabili. Predicția pentru anul 2030 arată că acest raport se va înrăutăți, ajungând ca un pensionar să fie susținut de 1,45 contribuabili.

Și economistul punctează o serie de motive pentru care situația sistemului de pensii din România se va înrăutăți:

„Da, situația se agravează pentru că nu numai că natalitatea în România scade, dar și tinerii care ar putea să lucreze acum au posibilitatea să plece în străinătate și să lucreze în altă parte pe bani mai mulți. Oamenii nu pleacă numai pentru bani, oamenii au ajuns să câștige suficient de mult încât să le pese de lucruri care înainte se păreau de vis, păreau filme science-fiction, ei pleacă și ca să nu mai fie tratați ca niște iobagi de către stat, vor să aibă respect din partea autorităților.

Urmează să iasă la pensii generația mea, generația decrețeilor. Suntem mulți și cei care vin din spate, care vor contribui în acest sistem falimentar, cum este pilonul 1, nu sunt destui. Nu vor fi dispuși să plătească contribuții uriașe pentru cei care vor ieși la pensii.

Clasa politică perpetuată la putere de trei decenii este responsabilă alături de electoratul care acum se tânguie. Din păcate, bună parte din electorat e gata să voteze niște partide și mai dezorientate din punct de vedere economic și politic și geopolitic decât cei pe care îi votăm de 35 de ani.”

Soluții de moment și soluții de termen lung

Presiunea care se pune pe sistemul de pensii va putea fi ameliorată prin soluții de moment, precum mărirea impozitelor, creșterea vârstei de pensionare progresiv, precum au făcut Franța și Germania.

Economistul Radu Nechita atrage atenția că astfel de opțiuni nu sunt viabile pe termen lung și că sistemul trebuie restructurat pentru a putea fi eficient.

„Va trebui, în primul rând, să nu mai mintă și să nu mai fure. Exact ce le cer de 20 de ani. Să nu mai mintă, să nu mai fure și să facem altfel. Primul pas este recunoașterea datoriei publice, în principiu. Pentru că multă lume zice că dacă trecem de la pilonul 1 la pilonul 2 explodează datoria publică. Nu este adevărat. Datoria publică există. Doar că am ales să o ignorăm, să o ascundem. După care, după ce am înțeles cât este această datorie publică, va trebui să reducem semnificativ risipa și bătaia de joc a banilor prin pierderile publice. Redus sinecurile, privatizat fabricile de pierderi ca să nu se mai scurgă banii publici prin tot felul de sinecuri și taroame unde sectorul privat poate să genereze profit.