Ungaria a rămas economic mult în urma României. Sărăcie lucie la Budapesta

Ungaria și România au strategii diferite de mai bine de 15 ani, statul vecin înfruntând riscuri majore, în timp ce țara noastră avansează cu pași măsurați, spun economiștii care au realizat o analiză comparativă a nivelului de trai și economiilor celor două state.

Din 2010, guvernul Ungariei, condus de premierul Viktor Orban, a adoptat politici din ce în ce mai conflictuale față de Uniunea Europeană, ceea ce a dus la înghețarea fondurilor UE, izolare politică și provocări economice tot mai mari. Deși țara a evitat colapsul total, grație legăturilor industriale puternice și stimulentelor interne, creșterea puternică a costurilor vieții, scăderea calității vieții și riscurile structurale pe termen lung amenință stabilitatea sa viitoare.

În același timp, România, în pofida propriilor probleme de guvernanță, a depășit Ungaria în ceea ce privește indicatorii economici cheie, inclusiv creșterea PIB-ului, creșterea salariilor și investițiile străine. În acest context, este esențial ca investitorii să înțeleagă traiectoria economică divergentă a celor două țări începând cu 2010, dar și posibilele riscuri economice iminente, arată Radu Puiu, analist în cadrul XTB România, un fintech global în domeniul investițiilor pe piața de capital.

Criza costului vieții în Ungaria: prețuri în creștere, salarii stagnante

Ungaria a înregistrat cea mai mare inflație din UE în 2023, atingând un nivel maxim de 25,7%. Printre principalii factori se numără creșterea prețurilor la energie, aceasta depinzând în mare măsură de gazul și petrolul rusesc, deprecierea forintului cu aproximativ 30% față de euro din 2018, crescând costurile importurilor, dar și limitele de preț impuse de guvern, care au dus la un deficit de ofertă de alimente și combustibil. Până în 2024, inflația a scăzut la aproximativ 5%, dar prețurile rămân cu 30% mai mari decât nivelurile dinainte de 2022, erodând bugetele populației.

Ungaria întâmpină și dificultăți legate de alimentație, locuințe și credite ipotecare. Prețurile alimentelor au crescut cu aproximativ 40% din 2021, produsele de bază precum carnea, pâinea și lactatele fiind cele mai afectate. Chiria în Budapesta a crescut cu aproximativ 50% din 2020 din

În bătălia cu prețurile, salariile par să piardă teren – cele nominale au crescut cu 15% în 2023, creșteri impuse de guvern, însă salariile reale, ajustate în funcție de inflație, au scăzut cu aproximativ 7% în perioada 2022-2023. Câștigul minim rămâne scăzut, la aproximativ 670 EUR pe lună – brut, în 2024 – mult sub nivelul statelor occidentale, punctează Radu Puiu.

Ungaria vs România: traiectorii economice divergente

Din 2010, economia României a înregistrat performanțe superioare celei a Ungariei în mai multe domenii cheie. Creșterea medie a PIB-ului între 2010 și 2023 a fost de 3,3% în România, față de 2,5% în Ungaria. În ceea ce privește inflația, în 2023 Ungaria a atins un vârf de 25,7%, în timp ce România s-a oprit la 16,8%.

Salariile reale au crescut cu 25% în România în această perioadă, în timp ce în Ungaria au înregistrat o scădere de 7%. Datoria publică este, de asemenea, mai bine controlată în România, unde în 2024 a fost estimată la 48% din PIB, comparativ cu 75% în Ungaria. În plus, România a atras investiții străine directe mai consistente, cu o medie anuală de 5 miliarde de euro, față de 3,5 miliarde de euro în Ungaria.

România se bucură de o creștere salarială mai puternică, salariul minim triplându-se din 2010, ceea ce reprezintă unul dintre principalele avantaje în comparație cu Ungaria. În plus, leul a fost o monedă mai stabilă, depreciindu-se cu doar 15% față de euro, în timp ce forintul maghiar a pierdut aproximativ 30% din valoare. România atrage și fluxuri mai consistente de investiții străine directe, fiind aleasă de companii tehnologice majore precum Microsoft și Amazon, în timp ce Ungaria s-a concentrat mai ales pe industria auto și pe fabricile de baterii provenite din China.

Napocanews.ro