Ionela Dinescu și eseul monografic „Constantin Daniilescu”

Volumul „CONSTANTIN DANIILESCU – eseu monografic”, apărut la Editura „Antim Ivireanul”, Râmnicu-Vâlcea, 2025, al arhivistei Ionela Dinescu (Nițu), doctor în istorie, este dedicat unui „cercetător al istoriei locale, un animator al vieții culturale interbelice” (p. 9), dascălul Constantin Daniilescu.

Lucrarea face parte din preocupările oamenilor de știință dedicate proiectului „Râmnicul tradiției – Râmnicul modern și contemporan – Râmnicul în viitor”, derulat de Forumul Cultural al Râmnicului, începând cu anul 2023, cu sprijinul financiar al Primăriei municipiului Râmnicu-Vâlcea.

În esență, studiul se oprește asupra vieții și activității de institutor și cercetător al istoriei locale, întreprinse de Constantin Daniilescu, preocupările din cadrul Ligii Culturale, Secția Râmnicu-Vâlcea și travaliul său intelectual, ca director al publicației Naționalul Vâlcii.

Constantin Daniilescu s-a născut (1880) și a murit (1962) în comuna Scundu, județul Vâlcea.

Ca dascăl haretian, a activat, în principal, la Școala Primară Mixtă nr. 1 Rm. Vâlcea, al cărei director a și fost. Dovada aprecierii muncii sale este medalia „Răsplata muncii pentru învățământ” (p. 13, 21) și premiile în bani, primite de-a lungul carierei. Ceea ce l-a făcut însă mai cunoscut sunt activitățile culturale desfășurate în slujba celor mulți, prin înființarea și activitatea sa din Cercurile culturale, Bibliotecile populare ori Șezătorile culturale.

Demne de luat în seamă sunt cercetările sale istorice: O istorie a școlilor care au funcționat în Rm. Vâlcea; Istoria Spitalului din Rm. Vâlcea; Schița monografică a comunei Scundu; familia Mărăcinescu din Cacova ori Monografia Orașului Râmnicu-Vâlcea (pp. 34-35). Amintim, de asemenea, activitatea paleografică, „transcrierea documentelor scrise cu caractere chirilice” (p. 41), colaborarea sa la revista „Arhivele Olteniei” și, mai ales, activitatea sa ca secretar și bibliotecar la Naționalul Vâlcii.

Constantin Daniilescu s-a implicat intens în apariția și activitatea Ligii Culturale, Secția Rm. Vâlcea, pentru întărirea conștiinței naționale și pentru unitatea de cultură, de limbă și simțire a Românilor de pretutindeni (p. 48). Principala realizare „a fost Biblioteca Ligii” (p. 53): meritul înființării bibliotecii e al secretarului care e și bibliotecar (p. 54).

„Biblioteca era alcătuită cu precădere din cărți de literatură, geografie, călătorie, istorie, științe, didactice, filosofie, drept, religie etc.” (p. 58). „În percepția publicului era numită Biblioteca Daniilescu” (p. 59).

Activitatea sa se reflectă și în elaborarea Buletinelor ligii, a Dărilor de seamă privind activitatea acesteia ori în susținerea Conferințelor publice în care erau prezentate „subiecte de interes general” (p. 69).

„Personalitatea culturală, multivalentă a lui Constantin Daniilescu a ieșit cel mai mult în evidență din activitatea desfășurată ca director al publicației Naționalul Vâlcii, pe care a păstorit-o pe toată perioada apariției, între 1928-1937” (p. 72).

„Prețuită de mulți vâlceni” (p. 73), publicația a promovat, la început, politica Partidului Național, condus de marele istoric și om politic Nicolae Iorga.

Apreciată ca „revistă literară enciclopedistă” (p. 74), publicația abordează teme legate de: „grija pentru salvarea economiilor cetățenilor” (ibidem); „înființarea școlilor de agricultură” (p. 75); „importanța cadastrării țării” (idem); „medicina muncii” (idem) și multe articole privind buna administrare a orașului – „starea drumurilor, a trotuarelor, curățenia din oraș… alimentarea cu apă potabilă…-” (p. 76), propunând, chiar, și soluții.

Varietate articolelor, cu subiecte locale și naționale, o îndreptățesc pe autoare să afirme: „Gazeta lui a fost o veritabilă cronică a evenimentelor din țară și județ” (p. 79).

Nu trebuie uitată preocuparea sa privind „culegerea de folclor din zona Vâlcii… și publicarea versurilor multor cântece culese de el din satele unde a funcționat ca învățător” (p. 80).

Un loc aparte l-a ocupat propunerea sa pentru „înzestrarea orașului Rm. Vâlcea cu un palat cultural, care să adăpostească o sală de teatru, o sală de lectură cu bibliotecă, un muzeu și câteva camere” (p. 95).

Toate acestea, și multe altele cuprinse în volumul prezentat, o îndreptățesc pe autoare să-l caracterizeze ca: „Adevărat patriot român, om de cultură complet, iubitor de țară și de istorie națională care prin acțiunile sale a marcat profund viața culturală vâlceană în perioada interbelică” (p. 97).

Ca anexă, volumul cuprinde „Note și amintiri din 1915-1918. Concentrări, Războiul și Captivitatea” lui Constantin Daniilescu, decorat cu medaliile Coroana României și Virtutea Militară (p. 16), care ne oferă date despre „Războiul meu” (p. 112), despre participarea sa la acest mare conflict mondial, despre înzestrarea și disciplina armatei române și multe puncte de vedere personale despre cum ar fi trebuit, cum ar fi fost corect.

Regimul comunist, instaurat după 1945, a preluat „Biblioteca Daniilescu”, iar domnia sa a predat Arhivelor Statului, în anul 1956, Arhiva Secției Ligii Culturale Rm. Vâlcea (p. 71).

Acestea, alături de colecția ziarului „Naționalul Vâlcii” și alte documente, au făcut posibilă apariția acestui eseu monografic, prin fericita întâlnire dintre cercetătoarea Ionela Dinescu (Nițu) și documentele arhivistice.

25 mai 2025

Mihai Călugărițoiu