Cât de departe au ajuns românii în Evul Mediu?

Cartea „Pe urmele valahilor uitați. Despre etnogeneza românilor” scrisă de istoricul și jurnalistul Ionuț Țene, a ajuns și la Oradea. A fost lansată vineri, 25 iulie, 2025, la Pensiunea Verde din Sânmartin, comună care s-a unit deja cu Oradea și care e cunoscută mai ales prin Băile Felix și 1 Mai.
Lansarea a avut loc într-un cadru intim, cu doctoranzi din București, profesori și invitați. A fost o seară a Școlii de Vară a Facultății de Științe Politice a Universității din București și a Centrului de Excelență pentru Studiul Minoritățile Transfrontaliere din Oradea.

Ionuţ Ţene a susținut o prezentare a comunităţilor valahe din Slovacia, Cehia şi Polonia, un subiect deosebit de interesant, mai ales că acele străvechi comunități sunt aproape necunoscute publicului românesc. Cartea publicată pe această temă este o contribuție esențială la cunoașterea minorităților românești din vestul montan al României. Cum au ajuns românii în Ucraina Subcarpatică, Slovacia, Polonia și Cehia e un subiect de dezbatere de tot mai mare interes pentru publicul de la noi. „Autostrada Carpaților”, folosită din vremuri străvechi, pare a fi o explicație, dacă luăm în considerare că suntem la bază un neam de păstori, care-și duceau turmele, peste munți și văi, din Balcani până în Cehia. Totodată, să nu uităm și de populația romanizată pomenită de Gesta Hungarorum pentru toată întinderea panonică, la venirea ungurilor în zonă.

Ionuț Țene a lucrat la acest volum vreme de un an, cartea fiind rodul anilor anteriori de drumuri externe, cunoaștere și cercetare a comunităților respective. El a relatat și despre scrierile uitate ale celor care s-au mai ocupat de acest subiect și care azi sunt aproape necunoscute. Profesorul de Drept și autorul Ștefan Herchi, din Oradea, a amintit și contribuția orădeană la acest subiect. E vorba de deplasarea și documentarea realizată în Cehia de doctorul în Istorie Constantin Demeter, împreună cu doi colegi fotografi, beneficiarii unei burse a Băncii Naționale a României. Demeter și-a prezentat atunci munca în cadrul Clubului de Istorie din Oradea, dar și într-un volum bogat ilustrat. Iată deci că avem două cărți recente despre românii noștri uitați din vest, minorități pentru care conducea politică de la București nu a făcut mai nimic. Buna relație cu Ioan Aurel Pop, președintele Academiei Române, pe care autorul a precizat-o, este deja o cheie a rezolvării problemei. Faptul că doctoranzilor din capitală li se expune acest subiect, este o altă cheie, care trebuie salutată.

De subliniat și lansarea celeilalte cărți din seara amintită: „Ordine, congregații și institute ale Bisericii Romano-Catolice” de Ștefan Herchi. Este o contribuție deosebită la cunoașterea bisericii catolice și organizării ei, de care Oradea este legată în mod fundamental, chiar de la nașterea ei.
Discuțiile au făcut apoi deliciul publicului, ele prelungindu-se până la căderea nopții.

Doru Sicoe