E bine de știut că Alexandru Florian este fiul lui Radu Florian, prolific ideolog comunist și profesor de marxism-leninism în perioada 1949-1989, personaj care odinioară a venit în România călare pe tancurile rusești. Propagandist de frunte al partidului unic, Radu Florian spăla creierele tinerilor în timp ce elitele studențești erau torturate și zdrobite la Pitești, iar elitele politice, militare și culturale erau exterminate. Familiei Florian nu i-a fost foame și nici frig de-a lungul dictaturii comuniste. titrează Răzvan Gheorghe în Podul.ro.

În 1975, la 21 de ani, fiul ideologului comunist Radu Florian – l-am numit pe Alexandru Florian – își începea cariera de propagandist comunist și lingușitor al lui Nicolae Ceaușescu și al PCR, beneficiind de întregul sprijin al tatălui și al relațiilor acestuia. În același an, dornic să ardă cât mai repede ”etapele” parvenirii, junele publică volumul propagandistic ”Cunoașterea științifică și apusul zeilor” (Editura Științifică, București, 1975).

Așa cum veți afla din cele ce urmează, în respectivul volum de propagandă comunistă, pe care l-am analizat și noi cu atenție, Alexandru Florian s-a pretat să facă, în cea mai destrăbălată manieră, cultul unor personalități comuniste care sunt vinovate de crime în masă și crime împotriva umanității – Nicolae Ceaușescu și Lenin.

Suntem convinși că acesta a fost motivul fundamental pentru care în Legea 217 / 2015 – la redactarea căreia Florian a avut un rol major – comunismul nu a fost condamnat alături de fascism. Și asta deși în România regimul comunist este condamnat oficial drept regim criminal.

Dacă ar fi condamnat și comunismul, Florian n-ar fi avut ce să caute la conducerea unui institut guvernamental plătit din bani publici, având în vedere că el e fost propagandist comunist cu acte în regulă. Mai mult: a prestat intens, până în decembrie 1989, la cultul unor personalități care se fac vinovate de crime în masă și de crime împotriva umanității.

În această ordine de idei, se impun cel puțin două întrebări esențiale:

1. Cum de e posibil ca un astfel de personaj care vine direct din nomenklatura și propaganda ceaușistă (cu rădăcini de familie în prima nomenklatura impusă de Stalin), nu doar să fie îndopat cu bani publici la vârful Institutului ”Elie Wiesel”, ci să mai facă și așa-zise ”legi” (cum este legea zisă ”Vexler”) în care să îi acuze pe alții de propagandă ”extremistă”, ”extremism” și ”totalitarism”, adoptând minciunile fostei Securități și intrând cu bocancii în istoria României? Avertizăm că, în realitate, Alexandru Florian se face vinovat de cel puțin abuz în serviciu, dar și de alte infracțiuni prevăzute de Codul penal. 

2. Cum de e posibil ca fostul propagandist ceaușist Alexandru Florian (fiu de ideolog și nomenklaturist comunist venit călare pe tancuri rusești ca să distrugă România) să decidă cu de la sine putere că urmașii celor acuzați de Securitate că ar fi fost ”legionari” nu trebuie să primească nicio retribuție financiară din partea statului român, doar pentru că Securitatea și Florian i-au catalogat drept ”copii de legionari”. Păi ce vină au copiii pentru culoarea politică a părinților care au făcut ani grei de pușcărie sau au sfârșit în gropi comune? Toți urmașii foștilor deținuți politici primesc bani, numai cei catalogați ”copii de legionari” nu primesc, fiind pedepsiți din nou și din nou pentru vinovății inexistente. Asta nu se numește numai discriminare, ci și poliție politică. Și se întâmplă sub ochii noștri inerți.

În schimb, copiii de nomenklaturiști și de propagandiști ceaușiști – cum este domnul Alexandru Florian, care nu demult făcea cultul unora care au săvârșit crime în masă și crime împotriva umanității – nu întâmpină nici cele mai mici probleme, ocupând demnități în stat și fiind îndopați pe viață cu bani publici, ba îi mai și persecută ideologic pe alții, pe care îi consideră ”dușmani”, distrugând reputații și vieți pentru așa-zise delicte de opinie (detalii AICI). Avertizăm că. dacă făcătura zisă ”Legea Vexler” va trece de Curtea Constituțională și de președintele Nicușor Dan, Florian va fi cel care va scrie 99% din solicitările de cancel culture și de falsificare a istoriei recente.

În cele ce urmează vă prezentăm o serie de pasaje și de idei din volumul pe care Alexandru Florian l-a publicat cu largul concurs al lui tati, în 1975 – ”Cunoașterea științifică și apusul zeilor” (Editura Științifică, București, 1975).

Potrivit lui Florian, între altele, cunoașterea științifică se ocupă de ”viitorul civilizației comuniste a omenirii” (pag, 6). Cică știința ar fi legată de modelarea ”prospectivă mintală a unei lumi ce va fi construită, realizată practic ulterior”.

Cunoașterea științifică are un rol și mai mare ”în revoluția și construcția socialistă” orientată către făurirea „noii vieți” (pag. 7).

Florian susține că ”Partidul nostru” este preamărit pentru că edifică ”societatea socialistă multilateral dezvoltată și comunismul”, și asta ”numai pe baza celor mai înaintate cuceriri ale științei și tehnicii”.

Iată ce declamă Alexandru Florian la pagina 8: ”Întreaga construcție a civilizației socialiste se întemeiază pe marile cuceriri ale cunoașterii științifice”.

Și apoi se gudură pe lângă criminalul Nicolae Ceaușescu:„Efortul pentru însușirea noilor cuceriri ale minții omenești – arată tovarășul Nicolae Ceaușescu – pentru ridicarea nivelului de pregătire științifică și de cultură generală este astăzi una dintre trăsăturile distinctive ale omului înaintat, expresia adevăratulyui spirit de civilizație. Dacă aceasta este o necesitate general umană, cu atât mai pregnantă este ea în societatea noastră. Comunismul este dar chintesența cunoașterii, rodul marilor cuceriri ale științei și culturii, rezultatul acumulării și sintetizării a tot ceea ce a creat mai de preț mintea omului”.

La pagina 9 aflăm altă abominație susținută de viitorul șef al Institutului ”Elie Wiesel” – Cunoașterea științifică, de factură ateistă, nu se limitează la explicarea veridică a lumii ci trebuie să se ocupe de transformarea omului.

De altfel, Florian ridică în slăvi ateismul comunist – „Ateismul contemporan este constructiv și orientează marile energii și acțiuni de transformare a lumii. El explică locul și rolul omului în Univers și îl călăuzește în cucerirea cosmosului, în transformarea lumii și permanenta dezvoltare a propriei existențe. Cunoașterea științifică, ateismul militant, creația revoluționară sînt de aceea attribute esențiale ale omului contemporan”.

Florian insistă că știința ar fi marele adversar al religiei și al credinței care trebuie nimicite din societăți și din mințile oamenilor (pag. 9).

Parcurgând paginile 12-13, remarcăm că principalele ”argumente” împotriva religiei sunt preluate de la Marx și Lenin – ”Marx considera că religia este opiu pentru popor, că religia apără exploatarea și narcotizează clasa muncitoare, masele exploatate”.

Inevitabil, punctează viitorul șef al Institutului ”Elie Wiesel”, și Lenin evidenția funcția de instrument al dominației și exploatării atribuită religiei: ”Toate clasele sociale asupritoare, fără excepție au nevoie pentru apărarea dominației lor de două funcții sociale: de funcția de călău și de cea de popă. Călăul trebuie să înăbușe protestul și revolta celor asupriți. Popa are datoria de a controla pe cei asupriți, de a-i împăca astfel cu această dominație, de a-i dezobișnui de acțiunile revoluționare, de a le anihila starea de spirit revoluționară, de a le zdruncina fermitatea revoluționară”.

Știința este înfățișată ca o nouă religie a societății ateizate – „Progresele științei, ale cunoașterii autentice însemnează o continuă renunțare la mistic și supranatural și promovarea încrederii în creația optimistă, în forța și capacitatea creatoare a omului”, scrie Florian.

Știința trebuie să alunge religia din societate, în acelați timp, cunoașterea științifică beneficiind de condiții propice de expansiune într-o societate ateistă.

La pagina 47, Alexandru Florian scrie; „Religia acționează acolo unde se menține ignoranța și tronează prostia și, în consecință, ea este un factor activ al înapoierii spirituale și al dominației nestingherite. Ateismul se prezintă ca explicație științifică în timp ce religia apare ca ignoranță și incultură”.

Întreaga expunere a lui Florian se întemeiază pe cel mai ghiolbănesc marxism manifest – religia și biserica sunt instrumente ale exploatatorilor și ale exploatării, au o cauzalitate și un determinism social. La pagina 60, tratează despre modul în care Biserica și religia ar fi fost folosite de burghezie pentru ”asuprirea și oprimarea maselor”.

La pagina 65, propagandistul ceaușist Florian se duelează cu Dumnezeu de o manieră preșcolară, cităm întocmai – „Dar dumnezeu, care nu poate împiedica pe oameni să descifreze și să schimbe mediul natural și sistemele sociale, să prefacă critic, teoretic și practic revoluționar lumea, și nici să-i pedepsească pentru acest sacrilegiu este o personalitate ce nu merită respect și ascultare. Și el nici nu poate pretinde supunere din partea unor ființe creatoare ce se dovedesc mai înțelepte, mai clarvăzătoare și mai puternice întrucât corectează și înlătură lipsurile și neajunsurile din opera lui dumnezeu”.

Despre cum va stăpâni comunismul galaxia noastră și după aia, călătorind prin galaxii, întregul Univers, Florian debitează următoarele (pag. 67):

”Omul se dezvoltă și își construiește viața, este propriul creator și nu poate aștepta nici milă de la natură, nici ajutor de la cei sfinți. Omul va stăpâni însă nu numai peștii și pământul ci și sitemul nostru solar, va pătrunde și în galaxia noastră, va călători și domni și în alte galaxii. Omul va deveni stăpânul Universului și nu numai al Pământului”.

La pagina 69 (și poate că poziția asta nu e întâmplătoare), șeful Institutului ”Elie Wiesel” expune ce înțelege el prin ”lumea nouă”:

”Proletariatul, partidele comuniste și muncitorești, oamenii muncii din toate domeniile de activitate sunt făuritori conștienți ai unei civilizații întemeiate pe știință și a unei lumi noi, ce se opune prin esența ei vălului mistic și ignoranței bigote, sunt constructori liberi ai unui stat ateu în care omul este ființa și valoarea supremă”.

La pagina 72, Florian se dezlănțuie:

”Concepția filozofică și construcția practică în socialismsunt profund științifice și revoluționare, angajate în lupta pentru transformarea lumii, pentru făurirea unei civilizații ateiste, în care omul este considerat și apreciat ca ființa suprem creatoare. Ateismul marxist este dimensiune a concepției filozofice și acțiunii revoluționare a proletariatului, a construcției comuniste și se manifestă atât în domeniile teoretice, politice și ideologice, cât și în cele morale, educaționale, constructive-practice ș.a. Partidului nostru îi revine sarcina istorică complex de a conduce și orienta întregul process al construcției comuniste și în această opera el se întemeiază pe gândire materialist-dialectică, profund ateistă”.

La pagina 75, propagandistul ceaușișt tratează despre gândirea marxistă și ”mizeria religioasă”:

”Pe baza cunoașterii științifice a societății, gândirea marxistă arată că religia ca reflectare falsă este generată de mizeria și contradicțiile brutale  ale condiției umane și izvorul apariției și menținerii ei trebuie căutat în conflictele și mizeria socială. Mizeria religioasă este expresia mizeriei reale și totodată protestul împotriva mizeriei reale. Religia este suspinul creaturii chinuite, sensibilitatea unei lumi lipsite de inimă, după cum este și spititul unor orânduiri lipsite de spirit. Ea este opiu pentru popor”.

La pagina 77, lui Alexandru Florian îi pute proprietatea privată: „În orânduirile organizate pe principiul proprietății private și al exploatării religia este o armă spirituală de asuprire a maselor”. Și apoi debitează despre marile calități ale proletariatului: ”Proletariatul prin sarcinile lui istorice de clasă, prin concepția lui filozofică promovează cunoașterea profundă, autebntică, riguroasă, adevărată, obiectivă și infinit aplecată spre lume. El respinge teoretic și practic mizeria socială și sterilitatea făgăduințelor bisericii”.

În paginile 79-80, șeful Institutului ”Elie Wiesel” explică ”revoluția înfăptuită de Marxism în gândirea ateistă”:

”Înlăturarea religiei este concepută de Marxism ca o latură sau un moment al acestui gigant proces revoluționar ce cuprinde politicul, arta, economicul, ideologia, morala, rațiunea dar și comportamentul și psihologia omului. Acesta este de fapt un al doilea moment sau latură a revoluției înfăptuită de Marxism în gândirea ateistă. Critica și înlăturarea concepțiilor mistice se bazează și sunt parte a marilor acțiuni revoluționare practice a proletariatului, a oamenilor”.

Despre condițiile marxist-leniniste ale înlăturării ”vălului religios” de către ”oamenii muncii”, Florian scrie următoarele (pag. 81):

”Construcția socialistă are sarcina istorică fundamentală de înlăturare practică a rădăcinilor sociale ale religiei și în acest proces participă întregul popor. Oamenii muncii se înarmează cu știința, dar construiesc practic un stat ateu. Ei nu se află numai într-o poziție teoretică față de credința în dumnezeu, ci trăiesc și gândesc în lumea reală, sunt materialiști prin concepție și activitatea lor practică. Numai stăpânirea teoretică și practică a proceselor de construire a unei lumi noi oferă posibilitatea înlăturării vălului religios”.

Limba de lemn a lui Florian ne explică și rolul determinant al ”materialismului dialectic și istoric” (pag. 84):

”Ateismul marxist se bazează pe o nouă concepție filozofică – materialismul dialectic și istoric – în centrul căreia este problematica omului, și acesta este un alt element al revoluțieie săvârșite de Marxism în teoria ateistă. Materialismul dialectic și istoric demonstrează că lumea materială este unică și unitară, și că înafara acestei lumi nu există nici o forță supranaturală, dumnezeu sau idei absolute. Materia este infinită cantitativ și calitativ, ca nivele și modalități de organizare, își este propria cauză și nu este nevoie de nici un impuls inițial pentru a pune în mișcare universal”.

La pagina 87, reeducatorul Florian îndemna ”Partidul nostru” și propaganda de partid să vâneze și să distrugă și ultimele rămășițe religioase din conștiințe oamenilor prin formarea de ”sentimente și deprinderi noi”, adică reeducare și depersonalizare (!):

”În țara noastră fiind înlăturate cauzele sociale ale religiei în condițiile unui amplu proces de culturalizare și instrucție științifică, înlăturarea rămășițelor religioase din conștiința oamenilor este sarcină de bază a propagandei de partid, a procesului instructiv educativ. Dar și acest proces este complex. El nu se realizează numai prin demonstrație științifică și argumentație logică. Este necesar să se formeze sentimente și deprinderi noi, o nouă tradiție, să se însușească nu numai în principiu, ci și la nivelul practicii și al comportamentului cotidian noua concepție despre lume – materialismul dialectic și istoric”.