Iosif Marin Balog, ,,Mirajul aurului. Economie și societate în ,,Cadrilaterul aurifer” al Apusenilor: 1750-1914”, Editura Presa Universitară Clujeană

Iosif Marin Balog, ,,Mirajul aurului. Economie și societate în ,,Cadrilaterul aurifer” al Apusenilor: 1750-1914”, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2016, 243 p.

Lucrarea Domnului Cercetător Dr. Iosif Marin Balog, de la Institutul de Istorie ,,George Barițiu” al Academiei Române din Cluj-Napoca, a fost publicată la Editura Presa Universitară Clujea-nă, în anul 2016, și are 243 p. Acest volum de istorie economică regională a fost rezultatul cercetărilor din cadrul unui grant CNCS – UEFISCDI, derulat în perioada 2011-2016, în cadrul căruia a derulat stagii de cercetare în arhivele și bibliotecile de la Viena și Budapesta, dar și în țară, în orașe ca Alba Iulia, Deva și Sibiu.
Cu o formare de economist, Dl. Balog a predat și la Facultatea de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor (FSEGA), UBB, autorul ne imersează în lumea fascinantă a Munților Apuseni, în perioada 1750-1914, intră în ,,subteranele” aurifere ale Munților Apuseni, aceștia din urmă parte din lanțul muntos Alpino-Carpato-Himalaian, și ne oferă o frescă a dezvoltării economice, demografice, a nivelului de trai și al alfabetizării copiilor și tinerilor din zona Munților Apuseni, alături de istoria minieră din acest spațiu încărcat de istorie, proprietarii de cuxe maghiari și români, dezvoltarea socio-demografică a ,,patrulaterului aurifer” al Munților Apuseni, din a doua jumătate a secolului al XVIII-lea terezian și iosefin, și până la declanșarea Primului Război Mondial, în anul 1914.
Domnul Iosif Marin Balog pleacă de la ipoteza de lucru că încă nu există o cercetare serioasă, bine documentată, pe acest subiect. Cu toate că au fost publicate în trecut studii și cercetări apărute sub auspiciileUniversității din Petroșani, prin inițiativa Profesorului Mircea Baron, pe intersițiul cronologic abordat și pe regiunea istorică analizată nu au fost cercetări prea multe pe acest subiect.
Cartea Domnului Balog debutează, cum îi stă bine unei cercetări serioase, de specialitate, cu stadiul actual și potențial al surselor și un Argument (pp. 9-14), prin care explică metodologia cercetării (ipotezele directe și derivate), dezvoltarea socio-culturală, demografică, economică a zonei, cât și politicile mercantiliste din Transilvania, această ,,imensă scenă zaciană”, promovate și implementate, cu ajutorul coloniștilor, de către împărăteasa Maria Tereza (1740-1780) și fiul ei, Iosif al II-lea (1780-1790). Toată această evoluție economică, socio-demografică, a importurilor și exporturilor înspre și dinspre Roșia Montană, acest ,,Eldorado al Transilvaniei”, Băița, Săcărâmb, dar și a altor metale (argint, cupru, metale feroase și neferoase), exploatare forestieră, trebuie privită prin filtrul acestor politici venite dinspre Imperiul Austiac.
Dintre măsurile adoptate de împărăteasa Maria Tereza amintim: a înființat Direcția Minieră pentru Transilvania, la Zlatna, unde în timpul stăpânii romane în Dacia (106-271/275) a existat ,,Aurarium-ul”; a înființat Tribunalul minier la Abrud, acesta a fost mutat în anul 1746 la Zlatna, cu rol important pentru soluționarea diferitelor litigii, a rezolvării diferendelor minerilor și proprietarilor de cuxe. (p. 33). Cuxele erau părți de mine aflate în proprietatea nobililor maghiari și români (cu o pondere și reprezentativitate mai mică în viitoarele asociații miniere); Legea minelor din 1746, ,,Novele Artikel” din 1747 (p. 33), instituirea unei legislații miniere în perimetrul Roșia Montană, Baia de Arieș, Caraci. (Ibidem).
Geologul austriac Frantisek Posepny a denumit această regiune ,,triunghiul aurifer al Mun-ților Apuseni” (p. 28). Conform cercetărilor realizate de Karl V. Popp și Fr. Schumacher (inginer german) ,,regiunea amintită se prezintă sub forma unui patrulater neregulat care se întindea pe direcția NE – SV, între Baia de Arieș – Caraci, apoi de la Caraci spre SE până la Săcărâmb, apoi din nou spre NE, cuprinzând Zlatna și celelalte localități până în punctul inițial de la Baia de Arieș”. (p. 29).
Iată delimitarea acestei regiuni miniere, apariția ulterioară a districtelor și orașelor miniere, dar cel mai important lucru, ca factor de modernizare extraordinară a regiunii miniere din ,,Munții lui Avram Iancu”, a fost aducerea, prin politici de colonizare bine puse la punct de către adminis-trația austriacă de sorginte vieneză, a forței de muncă în aceste comune și orașe de munte ardelene, a minerilor calificați.Autorul emite cifra de 33 de localități miniere, transformate ulterior în districte și orașe miniere. Orașe miniere: Abrud și Zlatna (au avut statut de orașe încă din secolul al XVIII-lea), Baia de Criș (târg). În același registru, districtele miniere mai importante erau: Abrud-Roșia Montană, Baia de Criș, Zlatna, Brad, Săcărâmb, Băița. (p. 30).
Dintre proprietarii de cuxe maghiari, prezentați de autor în Capitolul III al lucrării (pp. 77-98), amintim: Francisc Toldalagy (72 de cuxe); Iosif Teleki (11, 1/5 cuxe); contesa Teleki Domokos. Împreună cu surorile ei (5 la număr) (11, 1/5 cuxe); Ladislau von Thisa (11, 1/5 cuxe). (pp. 90-91). Alți proprietari de cuxe maghiari: contele Kiko Imre (21de cuxe), baronul Apor Karoly din Târgu Mureș (2 cuxe), baronul Apor Istvan (3 cuxe), baronul Borsemisa Janos din Cluj, contele Esterhazy Istvan din Cluj, contele Kemeny Samuel, Beldy Gyorgy, Bethlen Farkas ș.a. (p. 91).
Dintre acționari români, proprietari de cuxe, îl amintim pe directorul societății miniere din perioada 1857-1863; 1878-1886, Dimitrie Moldovan, deținea cuxele 56-88, de la mina Băița. (p. 93). Alți proprietari români de cuxe au fost cei din familia Șuluțiu (Ioan și Iosif Șterca Șuluțiu), dețineau cuxe la mina Sfânta Cruce de la Roșia Montană; Basiliu Bașotă/Basiota (avea cuxe la mina Maria Magdalena de la Corna). Acesta din urmă a fost și pasionat de geologie, ne-a lăsat lucrarea: ,,Munții Apuseni din Transilvania sau studiu geologic asupra structurii munților metalici ai Transilvaniei” (Blaj, 1883). (p. 94).
Pe lângă toate acestea, merită amintite asociațiile miniere (Asociația Bunavestire de la Țebea, Asociațiile miniere de la Bucium), cât și rețeau de bănci înființate în această regiune montană și minieră (Buciumana, Zărăndeana, Crișana, Detunata. (Vezi: Lista cu bănci din Anexa cărții). Domnul Profesor Iosif Marin Balog a descris în carte, pe parcursul celor 7 capitole, fiecare cu specificul său, o întreagă lume: dezvoltarea în spirit mercantilist a regiunii montane a Apusenilor prin politicile legislative și colonizările de forță de muncă, calificată și bine pregătită, dar și prin aportul acelei munci de înrudire, de tip medieval, în mine lucrau adevărate familii de țărani români, iobagi în trecut, care acum se specializează, proprietarii de părți de mine (cuxe) maghiari și români, evoluția socio-demografică a zonei montane aurifere, alfabetizarea și emergența ,,Spiritului Vienei” (Paul Johnston) în Munții Apuseni.
Înmulțirea școlilor și creșterea alfabetizării (Norma Regia, Ratio Educationis) în aceste localități miniere, racordarea ,,Patrulaterului aurifer din Munții Apuseni” la rețeau de căi ferate: Alba Iulia-Zlatna (1895), ulterior fiind construită și calea ferată Arad-Hălmagiu-Brad, apariția asociațiilor miniere și a băncilor de credit, toți acești factori de modernizare a societății transilvănene au dus la creșterea nivelului de trai în zonă, a natalității, căsătoriilor și sporului natural până la izbucnirea Primului Război Mondial, în 1914, prin asasinarea la Sarajevo a Prințului moștenitor al Coroanei Austro-Ungare, Franz Ferdinand și a soției sale, Sophia, de către un student sârb, Gavrilo Princip, ce făcea parte din Societatea secretă ,,Mâna Neagră”. (Vezi: Răducu Rușeț, Tiberiu Iordan, The Assassination in Sarajevo Reflected in Gazeta de Transilvania, în Vol. ,,World War I. The Other Face of the War”, Edited by: Ioan Bolovan, Rudolf Graf, Harald Heppner, Oana Mihaela Tămaș, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2016, pp. 299-314).
Toată această modernizare din Munții Apuseni și a evoluției mineritului a fost etapizată de autorul cărții în 3 perioade: a) 1745/1750-1850; b) 1850-1885; c) 1885-1914. (p. 31). Creșterea rețelei bancare în Transilvania, în a doua jumătate a secolului al XIX-lea și începutul celui următor, a dus la înființarea, în anul 1907, a ,,Solidarității” de către Partenie Cosma, asociere bancară ce îngloba toate băncile înființate pe teritoriul Transilvaniei până la acel moment.
Presa și căile ferate, școlile, alfabetizarea, calificarea forței de muncă, asociațiile miniere și rețeau de bănci românești din comunele și orașele aflate în proximitatea exploatrărilor aurifere, au dus toate la progresul social, economic, demografic, profesional, cultural din Munții Apuseni, ,,Munții în flăcări” de la 1848-1849, aduși pe micile și marile ecrane de regizorul Mircea Moldovan, în producția cinematografică omonimă din 1980.
Cartea adusă în atenția dumneavoastră este structurată tematic astfel: Argument (pp. 9-14); Capitolul I: Istoria economică regională. Unele considerații teoretico-metodologice (pp. 15-26); Capitolul II: Mineritul aurifer în Apuseni în epoca modernă: etape, specificități și evoluție (pp. 27-76); Capitoolul III: Proprietari, întreprinzători și acționari la societățile miniere (pp. 77-98); Capi-tolul IV: Efectele sociale ale mineritului aurifer (pp. 99-118); Capitolul V: Evoluții demo-grafice și structuri socio-profesionale (pp. 119-138); Capitolul VI: Școală și alfabetizare (pp. 139-168); Capitolul VII: Viața financiar-bancară (pp. 169-194); Concluzii (pp. 195-198); În loc de încheiere (pp. 199-202); Bibliografie (pp. 203-214); Unități de măsură specifice epocii (pp. 215-216) și Anexe (pp. 217-243).
Mi-a plăcut cartea, se vede că în spatele ei se află un adevărat specialist, istoric al societății și economiei ardelene în epoca modernă, multă muncă și cercetare în arhive. Lucrarea Domnului Profesor Balog mi-a amintit de poetul-matematician Dan Barbilian, o cercetare foarte tehnică, matematică, aici avem de a face cu un istoric și economist pasionat de istoria economiei Imperiului Habsburgic, dar totodată lectura cărții de față mi-a reamintit de frumoasele cursuri de Istoria economică a Imperiului Habsburgic, ținute în anii trecuți de către Domnul Prof. Univ. Dr. Rudolf Graf, la Masteratul de Istoria și Socio-Antropologia Epocii Moderne, din cadrul Facultății de Istorie și Filosofie, Universitatea Babeș-Bolyai.
Încheiem periplul nostru în istoria minieră a Munților Apuseni prin afirmația inginerului german Fr. Schumacher, de la începutul cărții: ,,Aurul cel mai sclipitor dintre metale, o bogăție cu care natura a înzestrat atât de darnic ținutul transilvănean, a devenit nu o binecuvântare, ci uneori, un adevărat blestem pentru localnici”. (p. 6).
Inginerul german amintit mai sus a avut o deosebită capacitate de predicție, pentru ce s-a întâmplat la Roșia Montană în anii trecuți, prin exploatarea minieră auriferă a zonei de către Asociația canadiană ,,Gold Corporation”. Historia Magistra Vitae!

Dr. Răducu Rușeț,
Cluj-Napoca, 19.08.2025!