Trump intenționează să renunțe treptat la finanțarea programelor americane de asistență în domeniul securității destinate statelor europene aflate la granița cu Rusia

Administrația Trump intenționează să renunțe treptat la finanțarea programelor americane de asistență în domeniul securității destinate statelor europene aflate la granița cu Rusia, potrivit Financial Times.

Decizia face parte dintr-un efort mai amplu al Casei Albe de a transfera responsabilitatea cheltuielilor pentru apărare către aliații europeni, în special către statele membre NATO, care au fost în repetate rânduri criticate de președintele american pentru nivelul insuficient al contribuțiilor lor.

Potrivit surselor citate de publicația britanică, oficiali ai Pentagonului s-au întâlnit, în cadrul unor discuții confidențiale, cu diplomați europeni pentru a-i informa că Statele Unite nu vor mai finanța programele de instruire și dotare a armatelor din Europa de Est, în special cele aflate la granița cu Federația Rusă.

Un oficial de la Casa Albă a declarat pentru Financial Times că această măsură „a fost coordonată cu statele europene și reflectă ordinul executiv, precum și angajamentul constant al președintelui de a încuraja Europa să își asume o mai mare responsabilitate în materie de securitate”.

Printre inițiativele vizate de aceste reduceri bugetare se află și Secțiunea 333 — un program care permite Departamentului Apărării să ofere instruire și echipamente forțelor de securitate străine, în domenii precum lupta împotriva terorismului, securitatea cibernetică, siguranța maritimă și controlul frontierelor.

Țările baltice — Estonia, Letonia și Lituania — s-au numărat printre principalii beneficiari ai acestui program, în contextul tensiunilor crescute în regiune după anexarea Crimeei de către Rusia și a conflictului prelungit din estul Ucrainei.

În anul fiscal 2018-2021, Departamentul Apărării a acordat României 81,6 milioane de dolari în cadrul Secțiunii 333, pentru a consolida capacitatea țării în domeniile securității maritime, securității frontierelor, combaterii terorismului și combaterii traficului de droguri.

Reacții reținute, dar îngrijorare crescândă în Europa

Reprezentanți ai unor guverne europene au declarat pentru FT că Washingtonul speră ca această mișcare să stimuleze statele mai prospere de pe continent să investească mai mult în securitatea propriei regiuni. Cu toate acestea, mai mulți oficiali au avertizat că măsura provoacă „neliniște și incertitudine”, în special în rândul țărilor aflate în proximitatea geografică a Rusiei.

Decizia vine în continuarea unui model deja conturat în politica externă a administrației Trump, care a inclus, printre altele, reducerea semnificativă a ajutorului pentru dezvoltare și închiderea unor birouri ale Agenției Americane pentru Dezvoltare Internațională (USAID)

În paralel, în luna iunie, aliații NATO au convenit — sub presiunea administrației Trump — să majoreze cheltuielile pentru apărare la 5% din produsul intern brut. În august, SUA și NATO au agreat un nou mecanism de finanțare a livrărilor de armament către Ucraina, care presupune ca aliații să achiziționeze arme furnizate de SUA pentru forțele armate ucrainene.

O schimbare de paradigmă în politica externă americană

De la revenirea sa la Casa Albă la începutul acestui an, Donald Trump a continuat să aplice o politică externă marcată de pragmatism economic și de o distanțare de parteneriatele multilaterale tradiționale. Retorica sa constantă, în cadrul întâlnirilor internaționale, a fost centrată pe solicitarea ca aliații istorici ai SUA să-și asume o parte mai mare din costurile pentru structurile de securitate globală.

Deși deciziile recente nu implică, cel puțin deocamdată, retragerea completă a angajamentului american în regiune, ele marchează o etapă semnificativă în redefinirea raporturilor dintre Washington și aliații europeni, în special în contextul unui climat de securitate tot mai volatil în Europa de Est.

NapocaNews