Mai multe state membre, printre care Franța, Grecia și Spania, susțin deja restricții pentru accesul minorilor la platformele online, iar Australia a introdus o interdicție pentru persoanele sub 16 ani. Comisia a fost inițial reticentă și a sugerat că stabilirea unei vârste minime ar rămâne la latitudinea fiecărui stat, dar von der Leyen promite acum discuții și acțiuni europene în lunile următoare. Companiile de social media au avertizat asupra impactului unor astfel de reguli, iar Danemarca, care deține președinția Consiliului UE, a făcut din această temă o prioritate.

Ziare.com a luat legătura cu Rebeca Bondoc, psiholog clinician, pentru a ne da seama cum vor răspunde cei mici unei astfel de reguli, dacă ar fi implementată și la nivelul țării noastre.

Psihologul clinician a precizat că modul în care cei mici sunt afectați de rețelele de socializare poate varia foarte mult, de la expunerea la pericol și pierderea capacității de concentrare, până la tulburări în dezvoltarea personalității și consecințe în viața socială de adult.

„Impactul este unul major. Copiii nu sunt pregătiți nici emoțional, nici psihologic să facă față întregului conținut care se află acolo. În primul rând, vorbim despre ideea clasică, și anume că le este pusă în pericol siguranța, pentru că nu ai de unde să știi cu cine interacționează, ce se întâmplă, iar există o mulțime de persoane rău intenționate care le pot face rău, iar ei nu au discernământul să-și dea seama ce vor anumite persoane de la ei.

Pe de altă parte, le este afectată atenția, pentru că ei dau scroll foarte repede și, practic, crește foarte mult cantitatea de informație percepută de creier. De aceea le va fi mult mai greu să se concentreze pe viitor, pentru că sunt obișnuiți ca informația să vină foarte repede către ei și cu foarte multe culori, impact vizual puternic și impact auditiv intens. Apoi, dacă te apuci, nu știu, să citești, de exemplu, ritmul creierului este mult mai lent, adică ai nevoie de mult mai multă atenție și concentrare și nu vei mai simți că ești stimulat în momentul acela.

Un alt impact este asupra modului în care li se dezvoltă identitatea, pentru că pe social media văd un anumit tipar pe care încearcă să-l imite și ajung să nu mai știe, de fapt, cine sunt ei. Pot ajunge să nu mai aibă dorința să-și găsească pasiuni sau hobby-uri, să nu mai aibă deschiderea să caute și să descopere ceea ce le place. Pentru că ei nu mai au, de fapt, o perspectivă reală asupra vieții și asupra lumii din jur, au doar perspectiva că totul e bine și frumos. Pot ajunge să spună: „uite, la mine nu e așa. Eu mă cert uneori cu mama, eu mai greșesc din când în când, eu poate nu arăt perfect, eu poate nu iau 10 constant, cum văd la toți oamenii, eu poate trăiesc altfel decât ceilalți. Poate eu nu-mi permit să merg în, nu știu, câte concedii, cum văd pe Instagram, de exemplu, la influencerul ‘X’ care merge în 3 țări, 5 țări, 10 țări pe an”. Și, automat, încep să creadă că e o problemă la ei și la viața lor.

Un alt impact este pe plan social, pentru că în online ai impresia că toată lumea e prietenul tău, vorbești cu toată lumea, iar apoi ajungi acasă și-ți dai seama că, ok, când ai o problemă sau te simți puțin mai rău, de fapt, nu sunt atât de mulți oameni lângă tine. Prietenii pe care îi au pe rețele, de fapt, nu sunt prieteni adevărați. Și de aici scade și capacitatea de a crea relații autentice, relații în care mă pot arăta exact așa cum sunt. Scade capacitatea de a fi autentic în relațiile tale și de a avea o imagine clară și realistă asupra modului în care se formează relațiile între oameni și asupra modului în care sunt relațiile, concret, între oameni”, a explicat psihologul.

Ce impact va avea ieșitul de pe rețele pentru copii?

Rebeca Bondoc a discutat și despre modul în care se pot adapta copiii, expuși deja la rețele, unei realități în care trebuie să renunțe la conturile lor până când vor crește suficient de mult.

„Le va fi destul de greu să se adapteze, având în vedere că mulți dintre ei folosesc rețelele de foarte mult timp, încă de când sunt mici. Și aici vor avea un rol major adulții din viața lor, pentru a-i sprijini și a fi acolo lângă ei, să treacă împreună prin proces. Un copil va percepe această interzicere a rețelelor ca o pierdere.

E rolul adultului să valideze emoțiile care vin la pachet cu această situație, să-i spună: ”hei, uite, înțeleg, e greu, având în vedere că până acum ai intrat zilnic pe rețele”. Ajută faptul că și colegul de la școală, și vecinii vor trece prin același lucru simultan cu el. Însă este esențială această conexiune autentică și vulnerabilă cu un adult din viața lui — fie părinte, fie bunic, fie orice altă figură importantă pentru el. Trebuie ca adultul să-i găsească niște alternative. Să discute cu copilul și să vadă, de fapt, ce nevoi împlinesc acele rețele și să găsească alternative din viața reală. Ok, vorbesc cu prietenii pe rețelele sociale. Bun, poate ajută să ieși mai mult cu colegii pe afară sau, uite, poți încerca să vorbești cu colegul de bancă în pauză mai mult decât vorbeai până acum”.

Psihologul clinician a precizat că părinții se pot aștepta la multe reacții emoționale din partea celor mici, după o renunțare bruscă la rețelele de socializare.