29 octombrie 1944 – Începe “Operaţiunea Budapesta”. Armata Română eliberează Ungaria de horysm

Asediul Budapestei a fost una dintre cele mai sângeroase bătălii la care a participat armata română în Campania din Vest. Corpul VII al Armatei 1 române, condus de generalul Nicolae Şova a participat în luptele din Budapesta, cu 3 divizii (Divizia 19 infanterie, Divizia 9 cavalerie, Divizia a 2 a infanterie).

Declanșată în ziua de 30 octombrie, ofensiva Corpului 7 al Armatei 1 (Divizia 19 infanterie și Divizia 9 cavalerie), comandat de generalul Nicolae Șova, întărit de prezența diviziei a 2-a infanterie, s-a desfășurat în prima etapă pe direcția Kapolna–Tortel. Marile unități române au reușit să rupă apărarea inamicului din fața capului de pod de la Alpar și, continuând ofensiva fără întrerupere ziua și noaptea, au ajuns în seara zilei de 3 noiembrie pe un aliniament la 3 km sud Cegled. În noaptea de 3/4 noiembrie, subunități ale Regimentului 3 roșiori au pătruns în interiorul localității Tortel, eliberând-o stradă cu stradă și casă cu casă. A urmat eliberarea localităților Abony și Cegled. În zilele de 13, 14 și 15 noiembrie luptele s-au intensificat, pe măsură ce frontul se apropia de Budapesta. Divizia 19 infanterie a eliberat localitatea Tapiosag, Divizia 2 infanterie a cucerit pădurea din zona sa de ofensivă, iar apoi a eliberat localitățile Tapiosuly și Koka, printr-un violent atac frontal. Rezistența germano-ungară era tot mai puternică, îndeosebi la flancul stâng al corpului, unde Divizia 19 infanterie a luat contact cu fâșia exterioară de apărare a Budapestei. La 5 decembrie, Corpul 7 armată român, având la dreapta Corpul 25 armată, iar la stânga Corpul 10 armată, ambele sovietice, după o pregătire de artilerie de 45 de minute, a asaltat fortificațiile Budapestei. La 30 decembrie, trupele române au atins periferiile capitalei ungare, între 1–15 ianuarie 1945, și au luptat în zonele Poșta Centrală, cazarma Franz Joseph, fabrica de cauciuc, Gara de Est, hipodrom, etc. eliberându-le pe fiecare în parte.

Tributul în sânge plătit de trupele române în bătălia de la Budapesta a fost de 10708 de soldaţi (morţi, răniţi sau dispăruţi), care însemna aproape 26% din efectivele sale. Eroii armatei române căzuţi sau răniţi pe frontul de vest au demonstrat încă o dată dragostea faţă de patrie prin onoarea şi devotamentul cu care şi-au îndeplinit misiunile. Recuperarea Transilvaniei de Nord s-a datorat sacrificiului lor suprem. Datoria noastră este să nu-i uităm niciodată.