Spre deosebire de România lui Bolojan care a tăiat o treime de pensii și le-a înghețat pe celelalte, Ungaria lui Orban, Polonia lui Nawrocki și Germania lui Merz vor să mărească veniturile pensionarilor.

De mai bine de 2 luni,  România e blocată în saga pensiilor speciale ale magistraților.  Deși este un subiect care ocupă aproape tot discursul public, miza sa economică este mult mai mică decât pare. Din 4,69 milioane de pensionari din România, ponderea „specialilor” este de mai puțin de 10% din total. Aici vorbim despre toate categoriile de pensii și indemnizatii inclusiv militari, veterani de război sau revoluționari. Însă războiul lui Bolojan se dă cu o parte infimă a „specialilor”, respectiv magistrații, care beneficiază doar de 0,2% din totalul pensiilor speciale, respectiv 0,02% din totalitatea pensiilor.

Miza politică e una uriașă și menținerea războiului cu „specialii” în lumina reflectoarelor, trec în umbră celelalte performanțe ale Guvernului Bolojan. 1,8 milioane de români au avut pensiile tăiate începând cu luna august, mamele s-au trezit cu indemnizația redusă, iar studenților li s-au tăiat bursele. Toate aceste măsuri au fost luate în timp record. Fără decizii de neconstituționalitate ale CCR, fără petiții online sau proteste răsunătoare ale societății civile.N / MEDIAFAX FOTO

Anul trecut, 8,5% din PIB s-au dus pentru plata pensiilor, din care doar 1,2% din PIB doar pentru pensiile speciale.

În același timp, contribuțiile angajaților au adus la buget doar 6% din PIB, generând un deficit de 2,5% – echivalentul a peste 35 de miliarde de lei. Cu alte cuvinte, România cheltuiește cu o treime mai mult decât colectează pentru pensii.

În 2022, România avea 5 milioane de pensionari și 7,7 milioane de salariați activi. În ritmul actual, până în 2050 raportul se va apropia de unu la unu – adică un angajat va susține un pensionar.

România are 4,2 milioane de pensionari – cu pensii micșorate, înghețate, neindexate

În România pensiile sunt înghețate în acest an, după ce anterior indexarea de la 1 ianuarie 2025 nu s-a mai acordat. Și dacă asta nu era suficient, pensiile vor fi înghețate și în anul 2026 după ce indexarea de la 1 ianuarie a fost anulată din cauza deficitului bugetar foarte mare.  Statul român nu va mai putea crește pensiile și salariile până când deficitul nu va scădea sub 5%. De scăzut, însă, nu este nicio restricție. Așa au ajuns 1,8 milioane de pensionari să își vadă veniturile reduse începând din luna august, când Guvernul Bolojan a introdus plata CASS la pensiile peste 3.000 de lei.

Coaliția continuă lupta cu ceilalți speciali 

Chiar într-o asemenea situație, coaliția de guvernare nu reușește să iasă din obsesia pensiilor magistraților în lupta sa cu cealaltă putere a statului – magistratura. Liderul UDMR, Kelemen Hunor, a insistat ieri că actuala coaliție rămâne pe forma veche a legii pe reforma pensiilor magistraților – în ciuda faptului că proiectul a picat la CCR pe lipsa avizului CSM. Însă Hunor spune că următorii vizați de o nouă reformă vor fi cei din zona militară, MAI și SRI. „Urmează zona militară. Marea majoritate, ca și volum al pensiilor de serviciu, ca să nu folosesc termenul de pensia specială, este în zona militară, jandarmi, Poliție, Armată, SRI și așa mai departe”.

Ce fac vecinii României? Guvernul Orban anunță că oferă a 14-a pensie maghiarilor

Merz vrea să crească pensiile germanilor cu 3,73%. Deputații CDU/CSU se opun pachetului de pensii propus de cancelar

Așa se face că actuala coaliție de la Berlin vrea ca de la 1 iulie 2026 pensiile ar putea fi mai mari cu 3,73%, conform raportului privind asigurările sociale pentru 2025. Pentru nemți, se prognozează că cuantumul de creștere al pensiilor va depăși nivelul de inflație prognozat de aproximativ 2%.

Decizia finală urmează să fie luată în primăvara anului următor. Rata inflației din Germania a fost de 2,3 % în luna octombrie, în comparație cu cea din România care a ajuns la 9.85% în luna august. Totuși, situația pensiilor din Germania încă este incertă.

Coaliția lui Friedrich Merz riscă să pice pentru că se opune reformei pensiei propusă de cancelarul german. Tot mai mulți deputați din fracțiunea CDU/CSU se pronunță deschis împotriva pachetului de pensii pe care cancelarul Friedrich Merz și ministrul finanțelor Lars Klingbeil intenționează să-l treacă prin Bundestag la începutul lunii decembrie fără modificări.