„Pe analizele sociologice pe care le aveam, Elena Lasconi ar fi câştigat turul II în România. Era o diferenţă de 1-2 procente”, spune Ludovic Orban, subliniind că mobilizarea electorală în ziua votului ar fi putut chiar creşte diferenţa. „Nu se ştie, pentru că putea fi o mobilizare în ziua votului a publicului care era speriat şi atunci de perspectiva ca România să încapă pe mâna unui candidat anti-european, filorus, a unui candidat care ar fi reprezentat un pericol pentru democraţie. Cu cât era prezenţa la vot mai mare în România, cu atât diferenţa ar fi putut să crească.”

În diaspora, Orban afirmă că proporţiile erau diferite şi favorabile lui Călin Georgescu: „În diaspora a fost un raport de forţe, pe unde s-a putut vedea votul, în favoarea lui Călin Georgescu destul de disproporţionat. Ar fi fost, probabil, cel puţin 65-35% raportul de forţe, în procente.” În opinia lui, scenariul final era deschis, însă direcţia votului din străinătate a alimentat temerile instituţionale care au dus la intervenţia Curţii Constituţionale.

Fostul premier susţine explicit că motivele anulării nu au ţinut de contestările oficiale privind organizarea scrutinului, ci de rezultatul aşteptat în turul II. „Alegerile au fost anulate de teamă că poate câştiga Călin Georgescu! Asta e convingerea mea!”, afirmă Orban, care consideră că instituţiile statului au acţionat într-o manieră „intempestivă şi nejustificată”.

Acesta critică şi modul confuz în care CCR şi alte instituţii au acţionat în zilele de după turul I. „Să ne aducem aminte ce a făcut Curtea Constituţională! Primul lucru pe care l-au făcut: au cerut renumărarea voturilor, că poate-poate îl scot pe Ciolacu în turul II! După care au validat turul I! De ce au validat turul I? Pentru ca, după aceea, vineri, să anuleze alegerile, deşi nu aveau atribuţia constituţională de a anula alegeri!”, spune Orban. El subliniază că o asemenea intervenţie nu poate fi justificată decât prin „temeiuri extrem de solide”, care, în opinia sa, nu au existat.

Orban acuză că anularea votului a reprezentat un derapaj grav: „Aici e vorba de alegeri, alegerile înseamnă exprimarea voinţei corpului electoral, a societăţii în ansamblul ei! Nu pot nouă judecători să anuleze această voinţă dacă nu au acoperire constituţională şi legală! Îmi menţin această afirmaţie şi, în mare parte, creşterea curentului extremist, antidemocratic… a crescut după decizia Curţii Constituţionale, nu a scăzut!”

Ludovic Orban afirmă că decizia CCR a fost momentul-cheie care a compromis încrederea cetăţenilor în procesul electoral şi în instituţiile fundamentale ale statului. „Creşterea forţelor extremiste, în mare parte, s-a bazat şi pe decizia Curţii Constituţionale de anulare a alegerilor! Pentru că ea a fost luată într-un mod complet intempestiv”, spune el. Fostul premier aminteşte că România a intrat ulterior într-o „confuzie generalizată”, în care autorităţile nu au mai reuşit să ofere o explicaţie coerentă.

Orban acuză şi faptul că nu există nici astăzi un raport clar, public, care să explice motivele anulării: „Dacă există aceste informaţii, ele trebuie desecretizate, trebuie incluse într-un raport şi trebuie prezentate opiniei publice. Pentru că trebuie o explicaţie pentru opinia publică, de ce s-au anulat alegerile!” El reaminteşte şi declaraţia fostului preşedinte Klaus Iohannis, care recunoştea că nu a fost informat de serviciile secrete în legătură cu eventuale riscuri. „A fost un şir de stângăcii şi, practic, o confuzie generalizată în ceea ce priveşte acţiunea instituţiilor statului”, spune Orban.

Fostul premier susţine că efectele acelei decizii sunt vizibile astăzi în evoluţia curentelor radicale. „Este vorba de un curent antidemocratic, un curent care nu respectă valorile democratice, un curent care foloseşte minciuna, îndemnul la revoltă şi care distruge complet percepţia asupra oricărei instituţii democratice din societatea românească”, afirmă Orban, conectând direct anularea scrutinului cu radicalizarea discursului public.

Ludovic Orban spune că, în România, mobilizarea cetăţenilor pentru turul II ar fi putut modifica substanţial rezultatul, în special în contextul în care candidatura lui Călin Georgescu era percepută de o parte din electorat drept o ameninţare la adresa orientării pro-europene. „S-a speriat societatea, dacă vă aduceţi aminte”, afirmă el, arătând că temerile publicului ar fi putut duce la o prezenţă ridicată, favorabilă Elenei Lasconi.

„E greu de estimat care ar fi fost prezenţa la vot. Cu cât era prezenţa la vot mai mare în România, cu atât diferenţa ar fi putut să crească”, mai spune Orban. Fostul lider liberal subliniază că scenariul unei victorii clare a candidatei USR în ţară era considerat plauzibil, chiar dacă diaspora ar fi putut înclina balanţa în direcţia opusă.

În final, Ludovic Orban afirmă că anularea alegerilor a blocat un proces democratic în desfăşurare şi a alimentat, paradoxal, exact fenomenul pe care instituţiile statului susţineau că doresc să îl limiteze. „Decizia Curţii Constituţionale a distrus democraţia din România şi nu a făcut decât să crească nemăsurat valul extremist şi să compromită instituţiile statului român”, spune el.

NapocaNews