În paralel, Guvernul încearcă să respecte termenul-limită din PNRR, iar autoritățile avertizează că întârzierea reformei ar putea costa România peste 231 de milioane de euro, arată Adevărul.ro.

„Obligațiile pe care și le-a asumat România în fața UE și le-a stabilit prin PNRR nu sunt de natură să treacă peste valoarea juridică a Constituției. Iar bugetul nu se redresează prin reforma pensiilor magistraților, care au fost stabilite la nivelul actual tocmai pentru a compensa restricțiile impuse breslei. Rămâne de văzut dacă CCR va considera constituționale prevederile potrivit cărora magistrații vor avea pensii la nivelul a 70% din salariul net, iar creșterea vârstei de pensionare se va face etapizat pe o perioadă de 15 ani.

Rămâne la aprecierea CCR, dacă va păstra decizia pe care a luat-o pe fond”, a declarat Tudorel Toader.

La rândul său, Augustin Zegrean consideră că proiectul va fi respins de CCR și explică ce soluții ar fi pentru pensiile speciale ale magistraților.

„Nu cred că se rezolvă nici de data aceasta. Cu siguranță va fi sesizată din nou CCR, care va respinge din nou propunerea. Și vă explic de ce. Pentru că CCR s-a pronunțat deja pe fond. Prima soluție a fost declarată neconstituțională. Așa că nu mai poate fi adusă în discuție prin alt act normativ.

Personal, cred că nu vor să rezolve problema pensiilor magistraților. Soluția este ca Parlamentul să facă legile, dar cu bună credință, și n-ar mai fi atacate la CCR. Legile sunt scrise de oameni și pot fi abrogate. Ori noi prorogăm aplicarea legilor”, a declarat fostul președinte al CCR.

Premierul Ilie Bolojan a declarat miercuri, într-un interviu pentru ȘtirileProTV, că, față de proiectul pentru care Guvernul și-a asumat răspunderea în Parlament în 1 septembrie și care a fost respins de Curtea Constituțională, există „o singură modificare substanțială”.

„Vârsta de pensionare a judecătorilor și procurorilor va crește la 65 de ani. Pentru ca toți magistrații să iasă la pensie la 65 de ani, este nevoie de o perioadă de tranziție în care vârsta de pensionare să crească gradual.

Perioada de tranziție stabilită cu reprezentanții magistraților la ultima întâlnire de la sfârșitul săptămânii este de 15 ani, față de 10 ani, cât era prevăzut în proiectul respins de Curtea Constituțională, a explicat Bolojan.