Este România Europeană azi, de 1 Decembrie 2025, independentă și unitară?

Motto – Azi, schizofrenia Bruxelului este că, în timp ce luptă pentru suveranitatea și integritatea națională a Ucrainei, cu aceeași intensitate luptă împotriva suveranității statelor naționale care compun Uniunea Europeană! Și implicit, împotriva României!

Mai zilele trecute, un prieten m-a avertizat amical că de la Est nu poate veni nimic bun pentru România. Parțial adevărat! În aceeași măsură, în care astăzi, nici de la Vest nu tot ce vine este „comestibil și digerabil”! Mai ales cu privire la drepturi și libertăți, la suveranitate și autodeterminare națională. Valori care au ieșit, să zic așa, din prim-planul intereselor politice și economice ale occidentului european. A rămas doar susținerea fanatică a occidentului pentru majoritatea națională ucraineană – limba, religia, armata, istoria… abstractizând ceea ce se întâmplă cu minoritățile rusă, română, maghiară din Ucraina. Oare cum ar fi ca românii să persecute minoritatea maghiară din România pentru ceea ce face Viktor Orbán? Pentru că în Ucraina s-a revenit în epoca naționalismului din secolul al 19-lea, unde paradoxal, din punctul de vedere al viziunilor și concepțiilor despre lume și viață, actorul președinte Zelenski este mult mai apropiat de Viktor Orbán, Bardella, Le Pen sau chiar Călin Georgescu decât de oficialii globaliști neo-marxiști de la Bruxelles? Pentru că Zelenski este preocupat doar de majoritatea ucraineană, de limba, istoria și armata ucraineană! Și aici repet ce am scris în motto – că schizofrenia Bruxelles-ului este că, în timp ce luptă pentru suveranitatea și integritatea Ucrainei naționaliste, cu aceeași intensitate luptă împotriva statelor naționale care compun Uniunea Europeană. Și implicit împotriva noastră – dovada supremă este implicarea în furtul și anularea alegerilor de anul trecut din 6 Decembrie, când românii ar fi ales – Călin Georgescu președinte! Un Bruxelles care habar nu are pe ce lume trăiește! Un Bruxelles care ne-a băgat într-un război care nu este al nostru, cu consecințe pe care marea majoritate a românilor le resimt azi în nivelul de trai și calitatea vieții de zi cu zi!

Ei, cei de la Bruxelles, care critică Moscova, ei sunt astăzi Moscova! Ei și slugile lor umile de la București! Pentru că ei au căpătat chipul celui împotriva căruia luptă… Ei care nu spun Adevărul, infantilizează și manipulează publicul, ascund cifrele reale ale costului războiului, anulează transparența și dreptul cetățeanului de a lua singur decizii… de a decide pentru el – bine sau prost, dar decide pentru el! Cine sunt ei, cei de la UE, ca să decidă pentru mine? Pentru România? Așadar, revenim, dragi tovarăși, la anii ’50… noi azi trăim paradigma anilor ’50. Unde cei care s-au opus viziunilor „mărețe și luminate” au înfundat pușcăriile, lagărele, minele și Canalul. Unde „omul nou” s-a născut curățit de balastrul ideologic. Om nou de care au avut grijă ce manuale sau cărți să citească, ce surse să asculte. Astăzi, autoritățile ne pun aceeași placă ideologică – informați corect sau ascultați guvernul! Exact ca în anii ’50… Și azi, ca și atunci, erau interdicții la tot pasul, cine este frecventabil și cine nu. Astăzi am ajuns la „performanța” că lista de interdicții din spațiul public a depășit-o pe cea din anii ’50! Nu cumva să se cânte în Corul Patriarhiei versuri de Radu Gyr, mare poet martir și mărturisitor creștin, paradoxal întâlnit și publicat în anii ’70, atunci când la conducerea României era „cârmaciul” Nicolae! Și nu doar Radu Gyr a fost publicat în epoca aceea, ci și Eliade, Goga, Eminescu, Coșbuc… Așadar, cultural, mai este legitim regimul actual? Și nu doar cultural… Pe cine mai reprezintă acest regim al Occidentului colectiv!? Legitimitatea de unde vine… cine îți dă legitimitatea într-o democrație? Eu am învățat că legitimitatea este de jos în sus! Din păcate, cei de la Bruxelles ne spun astăzi că legitimitatea este sus în jos… adică de la Bruxelles în jos! Această formulă de fanatism ideologic în care ne aflăm astăzi este exact opusul anilor ’90… iar opusul anilor ’90 sunt anii ’50! Noi acolo ne ducem… în zona anilor ’50, unde vom ajunge să vorbim liber și deschis doar în spațiul intim al apartamentului… să trăim precum într-o carapace, iar când ieșim afară să fim atenți ce și cu cine vorbim… căci fratele mai mare ascultă! Există azi o presiune publică de a anula libertatea – de a gândi, de a vorbi și de a scrie liber! Libertatea de a fi în Adevăr și Credință! De a fi în Hristos!

Cristian Ardeleanu