Liviu Man la Gold FM: Trump își face „club de golf geopolitic”, iar România rămâne doar un steag să vadă de unde bate vântul

România, „cazarmă” între Ucraina și Deep State

Liviu Man a explicat că, după 10 august 2018, frica de violență a intrat adânc în mentalul colectiv, iar românii ezită să mai iasă masiv în stradă, chiar dacă scumpirile și noile taxe vor genera „nemulțumire mare”. În viziunea sa, România nu mai funcționează ca un stat suveran, ci ca „o unitate militară aflată în prima linie” a intereselor americane și ale instituțiilor de la Bruxelles, cu misiunea de a susține logistic și economic Ucraina.​

„România e o unitate militară înaintată a Deep State-ului american și a celor de la Bruxelles. Într-o cazarmă nu poți să ai răscoale, îi arestezi pe toți și îi bagi în arest”, a spus tranșant Liviu Man, subliniind că acest statut explică de ce țara noastră a acceptat fără opoziție masivă tranzitul de armament către Ucraina și importurile de cereale ucrainene.​

Unirea cu Republica Moldova și scenariul Odesa

O parte importantă a analizei lui Liviu Man s-a concentrat pe scenariile privind evoluția războiului din Ucraina și posibila unire a României cu Republica Moldova. Jurnalistul a arătat că, dacă Rusia va reuși să rupă frontul în Donbas, să cucerească Odesa și să ajungă la Dunăre, Occidentul va avea interesul ca frontiera sa să se mute de pe Prut pe Nistru, ceea ce ar accelera o unire rapidă cu Chișinăul.​

„Dacă armata rusă începe ofensiva în sud ca să taie total Ucraina de la Marea Neagră, să cucerească Odesa și să desăvârșească proiectul «Noua Rusie», în secunda aia Occidentul face unirea cu Republica Moldova, fără să mai fie consultați nimeni”, a afirmat Liviu Man. El a amintit că liderii de la Chișinău au început deja să vorbească deschis despre unire, însă susține că acest lucru se întâmplă la comanda „celor din Vest”, nu ca expresie autentică a unei voințe politice locale.​

Alexander Nix, Maia Sandu și „țările Rothschild”

În discuție a apărut și numele lui Alexander Nix, fostul șef Cambridge Analytica, despre care Cosmin Gușă și Liviu Man au spus că ar fi devenit consilier al Maiei Sandu, fapt pus în legătură cu influența marilor rețele financiare și masonice occidentale. Man a relatat că Nix ar fi fost curtat anterior de Călin Georgescu pentru o campanie prezidențială în România, cu un buget țintă de 20 de milioane de dolari, bani care ar fi trebuit să vină prin canale legate de masoneria britanică și familia Rothschild.​

„Acest Alexander Nix este și mason englez, este și în MI6 și este și reprezentantul familiei Rothschild. El a fost omul cu care Călin Georgescu voia să facă campania prezidențială”, a relatat Cosmin Gușă, completând relatarea lui Liviu Man despre eșecul proiectului din lipsă de finanțare. Man a mers și mai departe, afirmând că atât România, cât și Republica Moldova sunt, în accepțiunea sa, „țări Rothschild”, asumate ca „proprietăți” de această mare familie financiară.​

Trump, Consiliul pentru Pace și „clubul de golf geopolitic”

O temă centrală a emisiunii a fost inițiativa președintelui Donald Trump de a crea un „Consiliu pentru Pace”, structură pe care Liviu Man a descris-o ca pe o invenție scoasă „din joben” pentru a înlocui rolul ONU și al agențiilor sale. Jurnalistul consideră că Trump își întinde egoul „deasupra planetei”, construind instrumente paralele cu Organizația Națiunilor Unite, după ce Statele Unite s-au retras din zeci de organizații internaționale legate de aceasta.​

„Consiliul pentru Pace e o creație fantomatică a lui Donald Trump. Practic, Trump și-a făcut un club de golf geopolitic, unde calitatea de membru se va plăti ca la abonamentele de aur, argint sau bronz”, a comentat Liviu Man, sugerând că accesul statelor la această structură va fi condiționat de contribuții financiare consistente.​

În opinia sa, pentru România ar fi o „mare greșeală” să refuze invitația lui Trump de a adera la acest consiliu, din cauza caracterului puternic resentimentar al liderului american. Man a avertizat că o astfel de decizie, chiar impusă „la ordin” din exterior, ar putea costa scump țara în eventuale dispute viitoare, inclusiv în chestiuni sensibile precum Transilvania.​

Davos, BlackRock și „contractul de 1 trilion” pentru Ucraina

Liviu Man a analizat și rolul Forumului Economic Mondial de la Davos în contextul reconstrucției Ucrainei, observând schimbarea de la vechiul lider Klaus Schwab la Larry Fink, șeful gigantului BlackRock. El a apreciat că principalul subiect din acest an va fi împărțirea contractelor pentru aproape un trilion de dolari destinați reconstrucției Ucrainei, ceea ce transformă Davos într-un „mare târg de acordare de contracte contra altor avantaje”.​

„Este contractul secolului: 1.000 de miliarde de dolari pentru reconstrucția Ucrainei, administrate de BlackRock. Noi, România, nu vom prinde nicio lucrare, zero, nada de nada”, a punctat jurnalistul, argumentând că toate eforturile și banii investiți de București în sprijinul Kievului au fost unilaterale, fără perspective reale de recompensă economică.​

Man a subliniat că Polonia vine la Davos cu președintele și zeci de oficiali, în timp ce Bucureștiul pare marginalizat, iar lipsa președintelui Nicușor Dan de la reuniune ar indica faptul că România a fost deja informată că nu va primi nimic din „marele tort” al reconstrucției.​

Nicușor Dan, Cotroceni și „incompetența de la vârf”

Referindu-se la scena politică internă, Liviu Man a criticat dur actuala administrație prezidențială, condusă de Nicușor Dan. El a vorbit despre „incompetența care domnește la Palatul Cotroceni”, menționând inclusiv întârzierile privind proiectul de buget pe 2026 și lipsa unei prezențe active a șefului statului în marile forumuri internaționale.​

„Nu știu ce face domnul președinte pentru bugetul ăsta, nu îl scrie el. E încă o dovadă a incompetenței de la Cotroceni. După Băsescu și dulapul Iohannis, cu Nicușor Dan ne gândim cu groază ce o să vină după”, a spus jurnalistul. În același registru, el a sugerat că viitoarea pivotare a României spre o relație re-normalizată cu Rusia nu va veni de la partide suveraniste, ci tot de la actuala președinție, „la semnal extern”.​

Camouflage politic, STS și alegeri „controlate”

În finalul emisiunii, Liviu Man a atins și tema corectitudinii proceselor electorale din România, susținând că, în marile orașe, rezultatul este decis tehnic, odată cu implicarea Serviciului de Telecomunicații Speciale. El a comparat actuala perioadă cu momentele dinainte de 1989, explicând că, din punctul său de vedere, fraudarea alegerilor a devenit regulă, iar „dreptul de a alege” este înlocuit de decizia structurilor care controlează infrastructura electorală.​

„De când avem STS-ul, principalul partid politic în România este STS. În comune oamenii mai pot să voteze, dar în marile orașe se pune primarul care se decide sus”, a acuzat Liviu Man, legând astfel actuala situație de apariția unor figuri politice „scoase din joben” în funcții-cheie.​

• România e o unitate militară înaintată a Deep State-ului american și a celor de la Bruxelles. Într-o cazarmă nu poți să ai răscoale.”​
• „Dacă rușii ajung la Dunăre și cuceresc Odesa, în secunda aia se face unirea cu Republica Moldova, ca să ducă frontiera Occidentului pe Nistru.”​
• „Trump și-a făcut un club de golf geopolitic cu acest Consiliu pentru Pace. Nu va fi pe gratis, calitatea de membru se va plăti ca la abonamentele de golf.”​
• „Noi am băgat bani într-o anumită parte a corpului ucrainenilor, dar nu vom prinde niciun contract la reconstrucție. Zero, nada de nada.”​
• „La Cotroceni nu există oameni politici. E incompetență totală, iar cu Nicușor Dan mă gândesc cu groază ce o să vină după el.”​

Concluzia lui Liviu Man: 2026, un an „mult mai prost”

În încheierea emisiunii, Liviu Man a transmis un mesaj amar ascultătorilor Gold FM: deși la nivel personal le-a urat un an „mai bun decât cel precedent”, el consideră că, pentru România, Europa și lume, 2026 va fi „mult mai prost” decât 2025. Jurnalistul anticipează o accentuare a crizei economice, a tensiunilor geopolitice și a dependenței de jocurile marilor puteri, în timp ce românilor le recomandă să se concentreze pe propria supraviețuire și împlinire individuală.