Să fii victima unei lovituri de stat și, în același timp, să aperi o lovitură de stat reprezintă o fractură de logică impardonabilă

Să ridici în slăvi doctrina Monroe, o formă mizerabilă de colonialism modern, simbol al umilinței Americii Latine, înseamnă să abandonezi orice principiu al curentului pe care pretinzi că îl reprezinți și să trădezi speranțele tuturor celor care au crezut, cândva, în tine.

Politica Statelor Unite ale Americii din ultimele două sute de ani, ghidată de doctrina Monroe, este în mare măsură responsabilă pentru modul în care arată astăzi America Latină: instabilitate cronică, sărăcia unor țări altfel extrem de bogate în resurse și societăți distruse, deși vorbim despre popoare cu oameni frumoși și cu un set de valori conservatoare apropiate de ale noastre: credință în Dumnezeu, familie, libertate și dreptul fundamental de a-și decide singuri soarta.

A justifica „dreptul” jandarmului mondial de a-și folosi forța economică și militară pentru a răsturna guverne alese democratic, pentru a deposeda statele de resursele lor și pentru a pedepsi țările care refuză controlul corporativ american nu este nici realpolitik, nici suveranism; este subordonare în fața „marelui licurici” și acceptarea unui colonialism mascat.
I-aș recomanda domnului Călin Georgescu să afle de unde provine expresia „republică bananieră”.

Înțeleg: Maduro era dictator, a furat alegerile — pentru că așa a decis comunitatea internațională, aceeași comunitate care a aplaudat anularea alegerilor din România.
Dar dacă tot este un admirator declarat al doctrinei Monroe, adică al subminării suveranității naționale, ar fi corect să citească și despre guvernul ales democratic din Guatemala, răsturnat în 1954 pentru că afecta interesele United Fruit; despre îndepărtarea lui Allende în Chile, în 1973, pentru că a naționalizat resursele; și apoi să continue cu Nicaragua, Panama, Haiti sau Republica Dominicană, doar câteva dintre țările în care doctrina Monroe a fost pusă în practică.

Doctrina Monroe, domnule Georgescu, este responsabilă pentru milioane de morți, zeci de milioane de refugiați, regimuri represive și dictaturi militare susținute tocmai pentru că erau obediente hegemonului.

Ăsta este suveranismul pe care ni-l propuneți?

P.S. Sunt convinsă că, în următoarele ore, fanaticii vor veni cu interpretări care mai de care mai rupte de realitate, cu contorsiuni logice menite să justifice și declarația de astăzi. Așa au făcut și săptămâna trecută, când numele unui genocidar și al unui stat terorist a fost din nou rostit cu mare respect de domnul Georgescu, pentru a nu știu câta oară în ultimul an.
Este prima și ultima dată când iau o poziție legată de acest subiect. Pentru mine, începând de astăzi, tema nu mai există. Nici personajul.

Nu am de gând să polemizez cu fanatici. Sunteți liberi să nu mă mai urmăriți. Nu vă vând nimic, nu vă cer nimic și nu îmi voi trăda principiile ca să nu deranjez starea de hipnoză a unora.
Cred că țara asta va fi salvată de oameni demni, capabili să gândească singuri. Cândva.”

Sursa: Oana Eftimie