„Pentru partea din pensie aferentă sistemului contributiv (calculată pe baza punctajului mediu anual) plata se realizează din Bugetul asigurărilor, sociale de stat, iar diferența dintre pensia de serviciu (stabilită în conformitate cu legea specială) și pensia aferentă din sistemul public de pensii se realizează din Bugetul de stat”, explică pentru Cotidianul Casa Națională de Pensii Publice (CNPP).

Conform datelor furnizate de CNPP pentru Cotidianul, situația cu zero lei din partea contributivă o întâlnim la alte cinci pensii din primele 20.

A 12-a cea mai mare pensie specială este de 56.447 și se bazează doar pe bani de la bugetul de stat. La fel și pensiile cu numărul 13 – 56.385 de lei, dar și a 16-a – 53.098 de lei.

Până la finalul „top 20” pensii speciale mai întâlnim două asemenea cazuri, în valoare de 52.335 de lei, respectiv 51.891 de lei. Pe de altă parte, 108.627 de lei, sumă brută pe o singură lună, este cea mai mare pensie din România, în timp ce a doua ajunge la 94.519 de lei, după cum a scris Cotidianul anterior.

Pensii speciale ale magistraților, pe masa CCR

Curtea Constituțională urmează să se pronunțe pe tema pensiilor speciale pe 11 februarie, după mai multe amânări. După doar jumătate de oră de la începerea ședinței din 16 ianuarie, CCR a transmis că amână pronunțarea pe proiectul de reformă a pensiilor speciale, „având în vederea cererea de întrerupere a deliberărilor pentru o mai bună studiere a problemelor ce formează obiectul cauzei”.

De unde a venit cererea? Chiar ieri, Înalta Curte, condusă de Lia Savonea, a anunţat că a realizat o expertiză, cu ajutorul unui expert contabil, care ar arăta faptul că prin aplicarea proiectului Guvernului, pensia magistraţilor va fi mai mică decât cea pe contributivitate. Expertiza a fost trimisă la CCR și aceștia au nevoie să o studieze, după cum spun în comunicat. Noul termen stabilit este 11 februarie.