Recunoașterea și promovarea volorilor în scrierile Feniei Driva

Recenta lucrare a Feniei Driva I se spune Maria, se înscrie între preocupările domniei sale de a împiedica așezarea uitării peste o seamă de oameni care au contat și contează.

Alături de lucrările anterioare: El a fost primul, 214 de vieți și destine; 50 de femei, laureate ale Preminului Nobel; Călimănești și oameni ai săi. Oamnei de știință, artă și cultură și altele, însumând, până acum, 27 de de cărți, demonstrează preocuparea autoarei de a valoriza și operaționaliza „ceea ce rămâne”, cum frumos a spus-o Doru Moțoc.

De această data, autoarea s-a oprit asupra altor femei celebre, care, prin faptele lor, își merită locul în Panteon.

Cronologic, scriitoarea ne poartă în istorie, înainte de era creștină, începând cu mama Feciorei Maria, cu Ana, ambele născute înainte de nașterea lui Hristos, socotit anul 1(unu) în calendarul creștin, până în zilele noastre.

Spirtual, autoarea ne prezintă atât mucenițe, sfinte sau femei care au purtat sau poartă rasa monahală, cât și mirene, în număr foarte mare.

Ocupațional, femeile prezentate acoperă o gamă foarte largă, de la profesoare, bibliotecare, interprete, pictorițe, scriitoare, balerine, artiste și așa mai departe, până la regine și împărătese ori doamne și domnițe.

Cum această carte n-a putut cuprinde toate femeile celebre, de-a lungul timpului sau din prezent, Fenia Driva s-a oprit asupra unor nume de bază și a derivatelor acestora și, în economia lucrării, le-a ordonat alfabetic.

Pentru a vă dori să citiți această carte, voi cita dedicația pe care mi-a făcut-o autoarea: „O carte despre femei pe care «musai» să o citească bărbații!”

Firesc, a început prezentările cu Fecioara Maria și a continuat cu Maria Magdalena, Maria Egipteanca și alte fețe creștine care au purtat acest nume. Apoi, autoarea ne-o prezintă pe Sfânta Ana, mama Fecioarei Maria, Sfânta Muceniță Anastasia, Sfânta Muceniță Cristina, Sfânta Muceniță Ecaterina, Sfânta Împărăteasă Elena, mama Împăratului Constantin, Sfânta cuvioasă Elisabeta, Sfintele Mucenițe Eugenia, Ioana, Irina, Lucia, Marta, Paula, Raluca, Sofia și Tatiana.

Despre toate acestea, autoarea ne prezintă perioada în care au trăit, cum au ajuns la dreapta credință, cum s-au nevoit și dacă au avut de suferit pentru confesiunea îmbrățișată.

Printre femeile cu rang înalt, Fenia Driva ne povestește despre Maria de Mangop, soția lui Ștefan cel Mare, Maria de Medici, Maria Tereza, Maria Brâncoveanu, soția lui Constantin Brâncoveanu, Maria Antoaneta, regina Franței și Reginele Maria și Ana ale României ori Regina mamă Elena, Maia Sandu, președinta Republicii Moldova, regina Elisabeta a II-a a Marii Britanii sau Margareth Thacher, Angela Merkel, prim-miniștri.

Cu mari realizări în domeniul științe, laureate al Premiului Nobel, ne sunt prezentate Marie Curie și Irène Curie.

În domeniul muzicii și interpretării ei, ne sunt prezentate Maria Ciobanu, Maria Lătărețu, Maria Tănase, Maria Calas, Mariana Nicolesco, Maria Dragomiroiu, Ioana Radu, Irina Loghin, Tatiana Stepa și altele.

Tot așa, Fenia Driva ne prezintă scriitoare, pictorițe, balerine celebre, intrate, deja, în istoria culturii universale.

Aici, la putem aminti pe vâlcencele Marinela Belu-Capșa, poetă și scriitoare, pe Aurelia Rogojinaru, pictoriță, pe Eugenia-Doina Migleczi, actor și regizor, pictorița Cristina Călinescu-Fodor, Elena Gavrilă, Elena-Ligia Rizea, scriitoare, Paula-Adriana Cozian, scriitoare, Ecaterina/Tina Popa, pictoriță, Raluca-Elena Zamfirescu, actriță, ori Constanța Badea și ascendența sa în neamul Romanovilor, și multe, multe altele care ne-au făcut și ne fac să ne simțim mândri.

Pentru a vă provoca la lectură, vă asigur că o să aflați despre balerina Maria Plisețkaia care a fost nevoită să danseze în fața lui Stalin, știind că el este ucigașul tatălui său, despre Ana Comnema, prima femeie care a scris o cronică a Imperiului Bizantin, sau despre Ana Aslan, cea care a creat primul institut de geriatrie din lume, despre Sfânta Muceniță Cristina și despre faptul că numele lui Cristos vine de la grecescul Chriein, ce înseamnă a unge, iar cel care L-a botezat, Sfântul Ioan Botezătorul, era vărul mamei sale, Fecioara Maria, despre papesa Ioana și despre modul cum se verifica bărbăția papilor în secolul IX. De asemenea, veți afla cum a fost condamnat Ștefan Augustin Doinaș „la șase ani de detenție pentru omisiune de denunț” (p. 349) și multe alte informații noi ori care reconfirmă și ne reamintesc cele știute.

În speranța că v-am făcut curioși, împărtășesc opinia doamnei Fenia Driva: „Și noi bibliotecarii lăsăm ceva în urma noastră” (p. 401), în acord cu Nicolae Iorga care zicea că atunci ne încheiem ciclul pământean să nu ne gândim la întunericul ce ne așteaptă, ci la lumina pe care o lăsăm în urma noastră.

Fenia Driva, prin scrierile sale, este autoarea care lasă lumină printre rafturile bibliotecilor.

23-24 februarie 2026

Mihai Călugărițoiu