Ela Cosma: între document și imaginar – o viață dedicată redescoperirii pașoptismului și patrimoniului documentar național

Cercetătoarea Ela Cosma este un istoric de anvergură. Are toate calitățile unui istoric de o robustețe și hărnicie documentară, asezonată cu viziune și proiecție de venitor. Este mai rar ca un istoric din Cluj să cuprindă reale talente metodologice corelate cu o acribie de o încăpățânare subtilă și cu o subsidiaritate informațională solidă. Cultura înaltă și diversificată, ce transcede cunoștințele istoriografice datorită bazei sale etnologice și etnografice, a făcut din Ela Cosma un reper al istoriografiei ardelene, demn de urmat de tânăra generație. Face parte din elita istoriografiei ardelene post-decembriste, tocmai datorită faptului că atacă subiectele și tematicile de cercetare fără false inhibiții, refuzând conformismul și tezismul de linie specifice noilor generații de istorie care pun cariera științifică mai presus decât adevărul istoric. Cu o finețe notabilă și cu o privire de ansamblu, Ela Cosma a pus mai presus de toate adevărul istoric decât corectitudinea politică pentru o carieră futilă. Opera sa istoriografică a adus plus-valoare cercetării științifice din Ardeal. Citindu-i cărțile și studiile, m-am regăsit în tematica acestui istoric. Când am scris despre vlahi sau despre Avram Iancu, m-am inspirat din cărțile și articolele sale. Studiul ei despre vlahi în viziunea lui Silviu Dragomir, apărut într-o antologie de articole dedicate marelui istoric din 2011, este cel mai complex și cuprinzător studiu dedicat acestui uriaș al istoriografiei românești, care s-a ocupat de românii sud-dunăreni. De asemenea, în biografia mea despre Avram Iancu, publicată în 2024, cărțile și studiile lui Ela Cosma mi-au fost utile, pentru noutatea și originalitatea abordării. Cărțile lui Ela Cosma sunt autentice instrumente de lucru pentru orice istoric. Specializarea sa pe arhivele rusești și ucrainene este fundamentală și cam unică în cercetarea istoriografică post-decembristă. Ela Cosma nu scrie sec și pozitivist, ci pur și simplu te farmecă cu stilul său coerent și lizibil, precum și cu originalitatea interpretării, în care pune cu măsură o viziune personală și curajoasă. Trebuie să recunosc că, în ultimii doi ani, contribuția lui Ela Cosma la cunoașterea trecutului vlahilor gorali și vlașilor din Slovacia a dus la organizarea primului simpozion-conferință la Cluj-Napoca, cu participarea celor mai importanți istorici și universitari polonezi, care au construit un pod istoriografic româno-polonez despre originile românești ale goralilor. Rodul acestei muncii va fi apariția unei antologii de studii dedicate vlahilor gorali, unde vor apărea numele celor mai importanți istorici români și polonezi. Ela Cosma este partea luminoasă și originală, o floare tot mai rară în istoriografia ardeleană înecată din păcate în tezism, subiectivism, conformism și carierism.

Puțini cercetători reușesc să îmbine cu aceeași rigoare filologia, paleografia și istoria politică ca Ela Cosma. Activă la Institutul de Istorie „George Barițiu” din Cluj‑Napoca, unde și‑a construit cariera de la asistent stagiar până la cercetător științific grad I, Cosma a modelat, în ultimele trei decenii, felul în care sunt păstrate, editate și interpretate sursele privitoare la revoluțiile din 1848–1849 și la contextul diplomatic și militar al Europei răsăritene în secolul al XIX‑lea. Licențiată în Istorie‑Etnologie la Universitatea „Babeș‑Bolyai” (1992), Ela Cosma și‑a completat pregătirea printr‑un doctorat în folclor (UBB, 2000, magna cum laude) și un al doilea doctorat în istorie modernă (Institutul „George Barițiu”, 2012, summa cum laude). Stagiile la centre europene (Tübingen, La Sapienza — Roma) și cercetările în arhive din Moscova, Odesa, Viena, Paris, Gundelsheim, Chișinău sau Cernăuți i‑au consolidat competențele în paleografie și i‑au permis accesul la fonduri inedite. Această formare multiplă explică interesul ei constant pentru relația dintre imaginarul popular și documentul istoric, dintre mit și arhivă. O parte esențială a operei Elei Cosma o reprezintă edițiile critice și volumele de documente pe care le‑a coordonat sau îngrijit. Seria „Documente privind revoluția de la 1848 în Țările Române. Transilvania” (vol. VI–XII) și colecțiile dedicate campaniilor militare constituie surse de primă mână pentru orice cercetător al pașoptismului. Prin transcriere, regestare, traducere și note paleografice, Cosma a valorificat arhive germane, maghiare, rusești și române, transformând fonduri disparate în corpusuri coerente, accesibile studiului comparative și comprhensiv.

Interesul pentru corespondența consulară habsburgică și pentru raportările agențiilor consulare din Principatele Dunărene (Moldova, Muntenia) a deschis noi perspective asupra modului în care imperiile monitorizau, interpretau și reacționau la mișcările revoluționare. Volumul ”Agențiile consulare habsburgice și revoluțiile pașoptiste” (2013) și varianta sa în limba engleză au scos în evidență mecanismele observației diplomatice, oferind date esențiale despre mentalități, decizii politice și conexiuni transnaționale. Cosma a contribuit decisiv la editarea documentelor militare legate de 1848–1849: corespondențe, rapoarte, jurnale de campanie (inclusiv jurnalul de campanie Komarov & Nepokoitchitski) — surse care oferă nu doar detalii operaționale, ci și imagini ale percepțiilor reciproce dintre forțele habsburgice, ruse și formațiunile românești. Volumele bilingve (englez‑român) și edițiile critice coordonate de ea facilitează circulația cunoașterii dincolo de spațiul românesc. Preocupările Elei Cosma pentru folclor și imaginarul popular se reflectă în lucrări precum ”Ideea de întemeiere în cultura populară românească”. Această dimensiune etnografică îi permite să interogheze felul în care miturile de origine, ritualurile și povestirile populare modelează legitimările politice și culturale, completând astfel lectura strict administrativă a surselor cu o perspectivă antropologică. Această perspectivă i-a îmbogățit viziunea istoriografică. Ca director de proiect al grantului PN‑II‑ID‑PCE‑2011‑3‑0064 („The Imperial Armies and the Romanians”), cu un buget semnificativ, Cosma a demonstrat capacități manageriale și de coordonare. A coordonat colecția ”Biografii istorice transilvane” (BIT) și a fost responsabilă pentru numeroase volume din proiecte instituționale. A participat la realizarea ”Arhivei Electronice de Documente de Istorie Modernă”, instrument esențial pentru democratizarea accesului la sursele pașoptiste.

Ela Cosma a scris cărți de substanță care rămân repere pentru istoriografia transilvană. Iată câteva titluri de referință: ”Ideea de întemeiere în cultura populară românească”, (2000); ”Presa săsească și revoluția în Transilvania la 1848/1849” (Sächsische Presse und Revolution in Siebenbürgen 1848/1849), Presa Universitară Clujeană / Arbeitskreis für Siebenbürgische Landeskunde, Cluj‑Napoca / Heidelberg, (2002); ”Revoluția de la 1848‑1849. Un catalog de documente și regeste” (Fondul Institutului de Istorie din Cluj), Editura Argonaut, Cluj‑Napoca, 2005 (vol. I‑II); ”Figuri săsești și austriece din Transilvania (secolul XIX și revoluția de la 1848)”, Editura Argonaut, Cluj‑Napoca, (2008); ”Dicționarul personalităților revoluției de la 1848 în Banat și Transilvania” (coautor), Editura Academiei Române, București, (2008); ”Sași, austrieci, slavi în Transilvania și Banat” (Biografii de secol XIX și din vremea revoluției pașoptiste), Editura Academiei Române, București, (2009); ”Nouă luni în Transilvania” (decembrie 1848 — august 1849); ”Generalul Józef Bem în corespondență, proclamații, documente”, Editura Argonaut, Cluj‑Napoca, (2011); ”Reprezentanțele consulare austriece în Moldova, Muntenia și Serbia” (1782‑1848), Editura Argonaut / Symphologic Publishing, Cluj‑Napoca / Gatineau, (2012); ”Austrian Consular Representative Offices in Moldavia, Wallachia and Serbia (1782‑1848) — traducere/ediție în limba engleză, Argonaut / Symphologic Publishing”, (2014); ”Împăratul călător și ardelenii în memoriile lui Michael Conrad von Heydendorff cel Bătrân — ediție critică și traduceri” (ediție îngrijită de Ela Cosma), Editura Argonaut / Symphologic Publishing, (2015).

Premiul „George Barițiu” al Academiei Române pentru volumul ”Nouă luni în Transilvania” (2011) atestă recunoașterea importanței muncii sale academice. Numărul mare de volume, articole, ediții critice, regeste, traduceri și recenzii plasează activitatea Elei Cosma în centrul renovării studiilor pașoptiste din România. E un nou Dan Berindei? Opera ei pune la dispoziția cercetării contemporane o infrastructură de surse fiabilă, interpretată cu acuitate metodologică și contextuală. Forța muncii Elei Cosma constă în meticulozitatea editării surselor și în capacitatea de a le integra într‑o narațiune explicativă, nu doar descriptivă. Prin conectarea documentului la imaginar, prin utilizarea paleografiei ca instrument metodologic și prin atenția acordată circulațiilor interimperiale, autoarea restituie istoriei pașoptiste complexitatea relațiilor transnaționale și a conflictelor culturale. Într‑un peisaj academic care cere surse verificate și interpretări comparative, Cosma oferă ambele. Totodată, volumul dedicat campaniei generalului Józef Bem în Transilvania (Nouă luni în Transilvania, 2011) ilustrează metoda Elei Cosma: documente selectate, corespondență, proclamații și note explicative care permit urmărirea atât a dimensiunii militare, cât și a efectelor asupra populațiilor civile și a construcțiilor memoriei istorice. Lucrarea a fost apreciată pentru claritatea aranjamentului documentar și pentru valoarea sa ca instrument de cercetare. E un promotor al documentului istoric disecat exhaustiv și comprehensiv.

Ela Cosma, în „Avram Iancu, avocatul moților și al națiunii române. Documente necunoscute din colecția Rațiu de la BCU” Cluj‑Napoca (1850–1877), apărută la Cluj‑Napoca la Editura Argonaut/Mega (2023), reprezintă o paradigmă de referință în opera autoarei. Ediția critică a colecției Rațiu, publicată de Ela Cosma, aduce la lumină un corpus de surse primare care impun o relectură a statutului juridic, patrimonial și social al lui Avram Iancu. Testamente olografe, protocoale, inventare, documente de curatelă, chitanțe legate de spitalizare și înmormântare și corespondență — toate publicate și comentate critic — permit urmărirea în detaliu a dimensiunii juridice a biografiei sale și relevă coexistența dintre memoria eroică și birocrația administrativă. Cosma aplică o ediție critică riguroasă: inventar și regeste ale colecției (Anexa XII), transcrieri diplomatice, note paleografice și juridice, glosar de termeni și indici genealogici și toponimici. Revizia documentelor maghiare, realizată de Remus Câmpeanu, asigură corectitudinea lecturilor. Volumul combină analiza textuală (conținutul testamentelor și formulările juridice) cu interpretarea procedurilor judiciare aplicabile în Transilvania secolului XIX (patente imperiale, prevederi ale codului civil austriac, norme de procedură civilă). Testamentul olograf al lui Avram Iancu (Câmpeni, 20 decembrie 1850) — publicat integral — arată un demers care depășește dispozițiile patrimoniale: documentul exprimă preocupări colective (soarta moților), proiecte de îndrumare juridică și formule normative care accentuează statutul său de „avocat” al comunității, nu doar de conducător militar. Autenticitatea și structura testamentară sunt discutate în paralel cu contextul legislativ al epocii. Este o lucrare unicat în istoiografia despre pașoptism.

Testamentul lui Alexandru Iancu (Vidra de Sus, 1855) și procedurile succesorale (protocoalele de ședrie din Abrud, 1866) documentează un proces juridic complex: inventare, dezbateri privind capacitatea mintală a unor moștenitori, demersuri pentru instituirea curatelor. Aceste acte explică parțial intervențiile autorităților în administrarea patrimoniului familiei și fragilizarea autonomiei lui Avram Iancu. Curatela și administrarea ulterioară (1871–1877) — documentele dovedesc că marginalizarea practică a lui Iancu a fost parcursă și pe cale administrativă: instituirea curatelor, reglementările privind tutela și efectele lor asupra gestionării bunurilor și cheltuielilor personale. Documentele materiale ale înmormântării și chitanțele post‑funerare (septembrie–octombrie 1872) oferă o perspectivă antropologică: mărturii despre participarea clerului de diferite confesiuni, despre costuri și despre implicarea comunității, ilustrând relația dintre cultul eroic și limitele resurselor practice.Colecția Rațiu readuce în prim‑plan ideea că viața publică a unei figuri istorice nu poate fi înțeleasă complet fără analiza mecanismelor juridice care o guvernează. În cazul lui Avram Iancu, testamentele și procedurile de succesiune nu sunt simple acte notariale: ele conturează responsabilități colective, proiecte de educație juridică și gestionarea memoriei postume. Documentele arată cum dreptul și birocrația au modelat destinul unui lider transformat ulterior în simbol național. Volumul lui Cosma are valoare dublă: furnizează materiale primare indispensabile pentru biografia lui Iancu și pentru studiile despre revoluțiile pașoptiste; totodată, oferă un model metodologic pentru studiul „biografiei juridice” a liderilor istorici. Publicarea regestelor, transcrierilor și a indicilor genealogici face accesibile surse care pot corecta sau nuanța interpretările anterioare. Volumul deschide astfel drumul unei istorii mai nuanțate, centrate pe interfața dintre sursele juridice și reprezentările eroice. Din documentele publicate reiese cu durere conflictul dintre Avram Iancu și familia sa privind moștenirea patrimonială, cu aspect violente și incursiuni ale serviciilor secrete austriece. Ela Cosma este o figură esențială în istoriografia românească, dedicată studiului revoluțiilor pașoptiste, diplomației consulare și istoriei militare a secolului XIX. Contribuțiile sale editoriale, de cercetare și metoda interdisciplinară au îmbogățit perspectivele asupra istoriei, transformând arhivele în mai mult decât simple colecții de documente, ci în extensii ale sensibilităților și strategiilor europene din acea perioadă.

Lucrarea „Armatele imperiale și românii (1848–1849)” a rezultat dintr-un proiect coordonat de Cosma, care a folosit surse din arhivele militare și diplomatice din Moscova, Chișinău și Viena. Această cercetare detaliază organizarea, strategia și comportamentul armatei țariste și a celei habsburgice în Țările Române și Transilvania în perioada de revoluție, punând în evidență o coordonare militară austro-rusă și aspecte logistice ale operațiunilor militare. Descoperirile proiectului scot la iveală nu doar interacțiunile dintre forțele imperiale și milițiile naționale, ci și influențele politico-economice ale Rusiei, subliniind legătura dintre deciziile militare și considerațiile diplomatice. Proiectul a generat instrumente utile pentru cercetători și a completat golurile din istoriografia românească referitoare la intervențiile din acei ani, având implicații importante pentru interpretările geopolitice ale secolului XIX. Reiese influența armatei țariste în pacificarea Ardealului în 1849 și legăturile cu Avram Iancu.

Importanța acestui proiect constă în reconstituirea fidelă a dinamicii militare și geopolitice din spațiul românesc în anii revoluției pașoptiste, în corelarea dimensiunii militare cu cea diplomatică și economică și în demonstrarea necesității cercetării arhivistice extinse pentru înțelegerea complexă a fenomenelor istorice. Rezultatele istoricului clujean deschid direcții noi pentru monografii viitoare, studii comparative transnaționale și digitalizarea fondurilor arhivistice descoperite. Ela Cosma este o forță a originalității și continuității istoriografiei românești din interbelic până astăzi. Autoare de cărți și studii – care sunt de referință – au intrat în paradigma istoriografiei ardelene. Pentru Ela Cosma instrumentarul metodologic a lui Jerzy Topolski nu este o abstracțiune, ci un instrumentum. Lucrarea sa istoriografică prodigioasă, serioasă și prolifică îți oferă un sentiment de speranță pentru viitorul scrisului istoric din Ardeal.

Ionuț Țene