La 30 mai 1945, în București, începea procesul „ziariștilor și publiciștilor fasciști”. Sentințele anulate de justiție in 1995

La 30 mai 1945, în București, începea procesul „ziariștilor și publiciștilor fasciști” acuzați de autoritățile instalate după 23 august 1944 că au fost „criminali de război și vinovați de dezastrul țării”. În fața Tribunalului Poporului au fost gazetari, scriitori și oameni de cultură considerați că, prin articolele și activitatea lor publicistică, au sprijinit politica regimului antonescian și participarea României la războiul împotriva Uniunii Sovietice.

Procesul a vizat 14 jurnaliști, directori de publicații și scriitori de orientare naționalistă, de dreapta sau anticomunistă. Printre cei mai cunoscuți inculpați s-au numărat publicistul și directorul ziarului „Curentul”, Pamfil Șeicaru, poetul legionar Radu Gyr și teologul, scriitorul și publicistul Nichifor Crainic. Aceștia au fost acuzați că, prin activitatea lor publicistică, au susținut propaganda fascistă, regimul antonescian și alianța cu Germania hitleristă.

Procesul s-a desfășurat într-un climat politic tensionat, specific perioadei de după război, când autoritățile urmăreau sancționarea celor considerați responsabili de propaganda care sprijinise regimul precedent. Acuzația oficială a fost susținută de acuzatori publici precum Avram Bunaciu și Alexandra Sidorovici. Aceștia au încadrat textele de opinie, articolele și pamfletele din timpul războiului ca fiind arme ideologice care au contribuit direct la dezastrul geopolitic al României.

După un proces fulger, care a durat doar câteva zile, Hotărârea nr. 2 a Tribunalului Poporului a fost pronunțată în ziua de 4 iunie 1945: • Condamnare la moarte: Pamfil Șeicaru și Grigore Manoilescu (ambii în lipsă). Pedeapsa lui Șeicaru nu a fost executată, acesta trăind în exil.

• Muncă silnică pe viață: Nichifor Crainic și Stelian Popescu (în lipsă), alături de Ilie Rădulescu. Crainic a fost capturat ulterior, în 1947, și a executat 15 ani de detenție grea.
• Închisoare grea: Radu Gyr a fost condamnat la 12 ani de detenție politică. Ceilalți ziariști (Romulus Dianu, Alexandru Hodoș, Ilie Popescu-Prundeni) au primit pedepse cuprinse între 12 și 20 de ani de temniță.
✒️ Procesul a rămas unul dintre cele mai controversate episoade ale justiției românești postbelice, fiind interpretat de istorici atât ca o încercare de pedepsire a propagandei de război, cât și ca un instrument al noii puteri politice de a elimina vocile incomode din spațiul public.
̆ ̆: În ședința din 8 mai 1995, Curtea Supremă de Justiție din România a anulat definitiv sentințele pentru 10 dintre jurnaliștii condamnați în acest proces, în urma unui recurs în anulare promovat de Procurorul General de la acea vreme. Instanța i-a achitat pe jurnaliști demonstrând că aceștia au fost condamnați abuziv pentru „delicte de opinie”, activitatea lor fiind strict una publicistică și nu criminală.

Cei 10 jurnaliști și scriitori din „lotul ziariștilor” cărora li s-au anulat integral sentințele în 1995 sunt:
• Pamfil Șeicaru (directorul ziarului „Curentul”, condamnat inițial la moarte).
• Nichifor Crainic (academician și director al revistei „Gândirea”, condamnat inițial la muncă silnică pe viață).
• Stelian Popescu (directorul ziarului „Universul”, condamnat inițial la muncă silnică pe viață).
• Radu Gyr (Radu Demetrescu – poet și publicist, condamnat inițial la 12 ani de închisoare).
• Ilie Rădulescu (directorul ziarului „Porunca Vremii”).
• Romulus Dianu (scriitor și jurnalist la „Curentul”).
• Ilie Popescu-Prundeni (jurnalist și publicist).
• Alexandru Hodoș (jurnalist și om de radio).
• Grigore Manoilescu (publicist, condamnat inițial la moarte în lipsă).
• Pan Vizirescu (poet și jurnalist, colaborator la „Gândirea” – acesta a fost singurul supraviețuitor al lotului care a apucat să își audă sentința de achitare în viață).
Ceilalți membri ai lotului inițial din 1945 nu au făcut obiectul acelei decizii specifice de achitare din mai 1995 din motive tehnice sau procedurale (cum ar fi fost cazul lui Aurel Cosma, considerat mai degrabă om politic).

Napocanews.ro
#filedeistorie