Rupea, reper de dragoste și prețuire pentru jocul și cântecul popular românesc

Ploaia, ca un binecuvântat dar ceresc, căzută sâmbătă, 9 mai 2026, peste semănăturile pământului însetat de apă, a însoțit drumul spre Rupea, unde zeci de mașini au purtat sute de iubitori ai frumosului din diferite colțuri ale județului, dar și din comunele învecinate, către una dintre cele mai importante sărbători ale locului: cea de-a 53-a ediție a Balului Portului Popular – Rupea 2026.

O sărbătoare de suflet, care, asemenea edițiilor precedente, nu și-a dezmințit dragostea și respectul localnicilor pentru portul, jocul și cântecul popular românesc. Acest lucru se datorează implicării directe a Ansamblului Folcloric „Junii Cetății” din Rupea, considerat, pe bună dreptate, un reper național al cântecului românesc pe numeroase scene ale țării.

Stâlpii de nădejde ai acestui ansamblu rămân toți membrii săi, în frunte cu taragotistul de înaltă ținută morală Gheorghiță Radu, alături de toboșărița ( Jeny) Eugenia Nistor.

Ansamblul Folcloric „Junii Cetății” Rupea, drept recunoaștere a meritelor sale, a devenit membru deplin al Academiei Artelor Tradiționale din România. Membrii ansamblului își poartă cu cinste și demnitate noblețea de păstrători ai obiceiurilor, tradițiilor și dragostei pentru obârșia neamului românesc, odată cu frumusețea straielor populare din acest binecuvântat colț de țară.

Locul ales pentru desfășurarea momentului sărbătoresc a fost cunoscutul Hotel-Restaurant „Dumbrava”, unde au fost create condiții excelente de servire, ambient și organizare, într-un spațiu generos și primitor.

Ospitalitatea gazdelor s-a făcut simțită încă de la intrare, când oaspeții au fost întâmpinați cu tradiționala urare „Bine ați venit!”, însoțită de o dușcă de rachiu oferită în cinstea noilor veniți.

Un moment aparte l-a constituit prezența foștilor componenți ai Ansamblului „Junii Sibiului”, coordonați de coregrafa Silvia Macrea. Prin jocurile din Mărginimea Sibiului, aceștia au reușit să creeze o atmosferă de bucurie și autenticitate pe tot parcursul întâlnirii.

Despre importanța acestor demersuri dedicate păstrării și promovării folclorului românesc — una dintre valorile care ne definesc ca iubitori de neam și țară — a vorbit dr. Alexandru Ștefănescu, manager al Muzeului de Etnografie Brașov. Acesta, împreună cu specialiștii instituției, este permanent preocupat de conservarea patrimoniului cultural material și imaterial al comunității județene și de consolidarea legăturilor cu viața culturală din întreg județul Brașov.

Referindu-se la această colaborare, taragotistul Gheorghiță Radu a afirmat: „O astfel de întâlnire folcloric-culturală nu putea fi realizată fără ajutorul neprecupețit al Muzeului de Etnografie din Brașov”, mulțumind tuturor celor implicați în organizarea evenimentului.

Când se vorbește despre ținutul binecuvântat al Rupei, accentul cade adesea pe caracterul multicultural al acestei zone, adevărat tărâm al armoniei dintre Olt și Târnave, unde conviețuiesc în pace și bună înțelegere români, maghiari, sași, romi și alte etnii, unite sub semnul toleranței și al respectului reciproc.

Cei prezenți au putut admira modele de broderii, borte, straie populare și costume tradiționale din mai multe zone ale țării, cu precădere din zona celor două Târnave. La loc de cinste s-au aflat relațiile culturale statornicite între locuitorii de pe Valea Hârtibaciului, cei din Mărginimea Sibiului și comunitățile limitrofe județului Brașov.

Mai mult decât atât, aceste întâlniri reprezintă un veritabil dialog cultural, în care voia bună, muzica, jocul și cântecul românesc creează punți spirituale între oameni.

În cadrul ediției din acest an a fost organizat și un moment dedicat neuitatului taragotist Dumitru Fărcaș, profund legat de Ansamblul Folcloric „Junii Cetății” Rupea. Maestrul Gheorghiță Radu, discipol și continuator al său în arta doinitului la taragot, îl poartă necontenit în suflet pe inegalabilul „Mitru”, așa cum era alintat Dumitru Fărcaș de cei apropiați.

Printre cei care i-au păstrat vie memoria s-a aflat și acordeonistul prof. Dorel Roșianu, component al Orchestrei Ansamblului „Mărțișorul”, formație pe care a condus-o după trecerea în neființă a marelui artist.

Întâlnirea de la Rupea a fost onorată și de prezența Andreei Fărcaș, fiica regretatului artist, care, cu emoție în glas, a vorbit despre tatăl său ca despre cel mai drag lucru de pe pământ.

Orchestra instrumentală s-a ridicat la înălțimea așteptărilor, iar recitalurile susținute au încântat publicul. Au evoluat în fața auditoriului: Camelia Cosma Stoiță — un nume drag cântecului sibian —, Frații Adam, Lorena și Radu, veniți din zona Codlei, îndrăgita interpretă de muzică populară ardelenească Adina Hada, precum și tânărul interpret Vasilică Balog.

Acesta din urmă, pe lângă numeroasele premii obținute la concursuri de profil, a câștigat recent Premiul I al Festivalului „Valeria Peter Predescu”, fiind acompaniat la Rupea de tânărul taragotist Andrei Haneș, student al Academiei Naționale de Muzică „Gheorghe Dima” din Cluj-Napoca.

Au mai evoluat sighișoreanca Ștefania Pârlea cât și cunoscutul interpret Marcel Părău, de pe Valea Hârtibaciului.

Cu această ocazie, am stat de vorbă și cu Mihai Ioan Moraru, președintele „Junilor Brașovecheni” din Brașov, care ne-a vorbit cu drag despre obiceiurile ce înfrumusețează orașul de sub Tâmpa printr-o salbă de evenimente tradiționale desfășurate de-a lungul anului.

Acesta a amintit și de spectaculosul obicei al celor „Șapte cete de juni călări”, care străbat centrul Brașovului pe focosii lor bidivii. Tot mai mulți brașoveni se întorc astăzi către costumul național, scos din lada de zestre și purtat cu mândrie la diferite evenimente și sărbători.

Profesor asociat la Facultatea de Muzică din Brașov, Mihai Ioan Moraru ori de câte ori are ocazia, le transmite tinerilor studenți un îndemn profund prin care le motivează acel sentiment de trăinicie purtat din generație în generație: „ trebuie să ținem la ceea ce este al nostru, la rădăcinile noastre, Cultura tradițională a noastră a venit din suferință, din bucurii , din toate momentele importante ale neamului nostru”

Am trăit emoția unei zile încărcate de bucurie și frumusețe, prevestind alte și alte sărbători prin care ne arătăm dragostea, prețuirea și respectul pentru tot ceea ce ne reprezintă întru aceeași dragoste și dăinuire pentru pământul românesc.

Vasile Luca