Latina nu este tocmai primul lucru care îți vine în minte când te gândești la următoarea limbă comună a Europei, titreaza Euroactiv.
Nu este oare o limbă moartă, dăltuită pe statuile romane, păstrată doar în enciclicele papale de la Vatican și amintită în principal de adulții traumatizați care încă se trezesc transpirați gândindu-se la temele lor de latină, rosa, rosae?
O nouă mișcare paneuropeană numită Via Nova dorește să reînvie latina pentru a le oferi europenilor o limbă vorbită comună, cu o greutate istorică, una care, așa cum afirmă chiar ei, poartă „bagaj civilizațional”.
Scopul nu este de a înlocui germana, ceha sau malteza, ci de a oferi continentului o lingua franca care să poată acționa ca o sursă de identitate pentru paneuropeism și, în cele din urmă, să devină o limbă oficială a UE.
UE are deja 24 de limbi, iar adăugarea unei alteia ar necesita un acord unanim din partea statelor membre. Pentru președintele Via Nova, Timi Celcer, blocul comunitar a petrecut decenii construind instituții politice și o piață integrată, dar nu a găsit niciodată acea limbă culturală comună care să poarte identitate și memorie.
„Desigur, nu suntem atât de naivi încât să credem că latina poate fi reînviată peste noapte”, îi spune Celcer publicației Euractiv. Jennifer Jenkins, un important specialist în lingvistică aplicată în domeniul limbii engleze ca lingua franca (ELF) și autoarea mai multor cărți, inclusiv Global Englishes, consideră că ideea: „Este absolut nebunească… și nerealizabilă.”
„Din câte înțeleg, UE nu are o problemă în a folosi engleza, mai ales acum că Marea Britanie nu mai este acolo”, adaugă ea.
Cu toate acestea, Via Nova se opune folosirii limbii engleze doar din motive de identitate, deoarece este legată de hegemonia culturală americană asupra Europei și a restului lumii.
„Nu ne opunem utilizării limbii engleze în acest moment ca o lingua franca convenabilă și de tranziție… dar numai latina este o adevărată limbă paneuropeană.”
De asemenea, ei nu se gândesc la mandate ale Comisiei Europene, ci privesc mult mai departe în viitor, începând prin a oferi limbii latine o campanie de rebranding atât de necesară.
Întrebat dacă un estonian sau un islandez s-ar regăsi în limba latină, Celcer, el însuși cetățean sloven, susține că „latina este singura limbă paneuropeană care ne aparține tuturor”.
Jenkins, între timp, a declarat pentru Euractiv că latina s-ar putea simți mult prea îndepărtată pentru țările fără rădăcini în limbile romanice. „Nu-mi imaginez că germanii ar vedea-o ca fiind strâns legată de identitatea lor”, a spus ea.
Visul unei „lingua franca”
Celcer a spus că ideea a prins contur în timpul unei călătorii de patru luni în jurul lumii, care a inclus escale în India, China, Irak și Iran.
Dacă India și China se pot percepe ca entități politice unice, în ciuda unei diversități lingvistice și regionale comparabile cu cea a Europei, de ce nu ar putea face același lucru și UE?
Pentru Via Nova, cel mai puternic precedent este limba ebraică. Deși a fost folosită cândva mai mult în contexte religioase, a fost reînviată ca limbă de zi cu zi, pe măsură ce imigranții evrei din întreaga Europă au sosit în Palestina și, mai târziu, în Israel.
„A fost un miracol”, a spus el. În opinia sa, latina ar putea urma aceeași cale.
Jenkins, totuși, identifică o problemă mult mai de bază în modul în care Europa ar comunica cu restul lumii. „Cum ar comunica europenii în latină cu africanii, cu est-asiaticii sau cu sud-est-asiaticii?”, întreabă ea.
„Chinezii nu vor învăța latina.” Acesta este motivul pentru care, argumentează ea, engleza rămâne greu de detronat ca lingua franca a Europei.
„Proiect mai mult decât interesant: limba latină ar putea deveni curând o a 25 – a limbă oficială a UE, intenția finală fiind ca limba engleză să fie înlocuită de latină ca lingua franca pan-europeană.
Oficial, limba latină este încă utilizată în documentele și slujbele de la Vatican. Fiind depozitara unei istorii și culturi milenare, latina chiar a fost utilizată timp de peste 1500 de ani în biserică și în acte oficiale, peste tot în Europa și în țările non-europene creștinate.
Oficial, limba latină este încă utilizată în documentele și slujbele de la Vatican. Fiind depozitara unei istorii și culturi milenare, latina chiar a fost utilizată timp de peste 1500 de ani în biserică și în acte oficiale, peste tot în Europa și în țările non-europene creștinate.
Dacă engleza americană s-a impus ca limbă a tranzacțiilor și a calculatoarelor, latina s-ar putea re-impune ca limbă a culturii, filosofiei și religiei.
Problema: va trebui să o învățăm …
Nouă ne va fi mai ușor, că vorbim o limbă care se trage din latină…” scrie Piperează pe Facebook.
Problema: va trebui să o învățăm …
Nouă ne va fi mai ușor, că vorbim o limbă care se trage din latină…” scrie Piperează pe Facebook.
Napocanews.ro
Susțineți NapocaNews.ro
Într-o lume care cenzurează site-urile de editoriale și știri alternative ca NapocaNews.ro, vă rog să ne sprijiniți financiar printr-o donație pentru informații adevărate și pe românește.
Puteți face o donație prin transfer bancar:
Fundația Culturală Sarmisegetuza - Cluj
(proprietar NapocaNews.ro)
Cont IBAN: RO85BRDE130SV27532721300
👉 Preferi să donezi rapid online?
Poți sprijini NapocaNews.ro imediat folosind PayPal:
