Președintele sistemului cu epoleți

Nicușor Dan a fost ”soluția” sistemului cu epoleți la șocul Georgescu. Atâta s-a putut. La 6 decembrie 2024 erau anulate rezultatele primului tur al alegerilor prezidențiale, via CCR. Mi-e clar că decizia fusese luată altundeva, dar a fost întârziată o săptămână și ceva pentru că se pregătea lansarea candidatului ales de sistem. Un profil prezidențiabil total contrar de cel al lui Georgescu: unul care să pară foarte serios, care să nu bată câmpii cu misticisme și care să poată rupe din mai multe zone, fiind legendat drept ”independent”. Și dacă resetezi jocul, n-o faci fără a fi pregătit. Altminteri, de ce l-ai reseta? E motivul pentru care, la 16 decembrie, Nicușor Dan și-a anunțat candidatura ”independentă” la președinție.

Artizanii din umbră ai candidaturii și-au ales eficient pionul, bazându-se pe o serie de realități. La acea oră, ca număr de voturi atrase, din postura de primar reales al Bucureștiului, Nicușor Dan era cel mai votat politician din România. Rampa era acolo. Și-apoi, la noi e tradițional ca primarii marilor orașe să ajungă fie la Cotroceni, fie premieri, fie președinți de partid ( de exemplu Traian Băsescu, Klaus Iohannis, Ilie Bolojan, Dominic Fritz ș.a.m.d.). Așadar, sistemul a pus pe tapet cel mai eficient candidat posibil la ora respectivă, legendându-l drept ”independent” și ”civic”, moment în care au început să curgă toate chestiile necesare: fonduri cu nemiluita, logistică și susținere din nenumărate zone. Salvatorul! Salvatorul! Pur și simplu i s-a făcut pârtie. Asta și cu ajutorul multor oameni corecți și de bună credință. Dar așa decurge o operațiune reușită, nu? Toată frenezia aia a acoperit stranietatea intrării lui în lupta pentru Cotroceni, deși abia ce fusese reales în funcția de primar al Capitalei.

Ar fi venit sistemul la Nicușor să-l ”salveze”, dacă Nicușor nu era deja unul de-al lor? N nu e un om nou în politică, e chiar unul vechi. Un om de sistem, hârșâit în sistem, da. Bunăoară, din postura de primar al Capitalei, N a fost întotdeauna și beneficiar de informări de la serviciile secrete. Când a devenit omul lor, înainte de șocul Georgescu, sau în cursul acestuia, când epoleții l-au bătut pe umăr, spunându-i că seamănă cu Superman și servindu-i narațiuni cu ”interesul național” și ”decizii istorice”?

Și cum să te aștepți că tocmai Nicușor Dan va numi la șefia serviciilor secrete pe cei doriți de grupările civice care l-au susținut, sau pe unii măcar cât de cât ok, luptându-se sau negociind cu PSD pentru posibilitatea unor astfel de nominalizări, când candidatura lui N și instalarea lui la Cotroceni sunt capodoperele acestor servicii secrete? E o fantezie să credeți că li se va opune vreodată. Tot comportamentul lui N față de pârghiile de securitate și de aplicare a legii în stat sugerează asta. Ba chiar, pârghiile astea lucrează pentru el pe față în cursul loviturilor pe care le aplică PNL-ului, prin efectele acțiunilor făcute în chiar aceste momente cu agendă.

Răzvan Gheorghe