Bolojanul – unitatea de măsură a sărăciei românilor!

România se împrumută în prezent la limita categoriei recomandate pentru investiții (investment grade), având un rating de BBB- din partea agențiilor Standard & Poor’s și Fitch Ratings, respectiv Baa3 din partea agenției Moody’s. Ambele calificative reprezintă ultima treaptă înainte de categoria „junk” (nerecomandată investițiilor), iar perspectivele economice asociate sunt preponderent negative.Aici ne-a adus reforma lui Ilie Bolojan. S-au mărit taxele, impozitele și TVA-ul. S-a luat de la săraci și s-a dat la bogați. S-a luat de la indemnizațiile mamelor, de la bursele elevilor și studenților pentru ca banii să ajungă la pensionarii speciali, la cei care cumulează funcții în administrație, la sinecuri și la clientela de partid. Datoria externă totală a țării (care include atât sectorul public, cât și pe cel privat) a atins valoarea record de 230,9 miliarde de euro în mai 2026. Peste 64 la sută din PIB. Trăim pe datorie și năimiții o numesc „reformă”.

Aceasta este așa-zisa reformă Bolojan, care a dus la recesiune, la împrumuturi uriașe pe piața bancară și la sărăcie generalizată.Deși demis de Parlament prin moțiune de cenzură, acesta nu mai pleacă și guvernează ca și cum nu am mai avea Parlament, în beneficiul Rheinmetall și al intereselor Berlinului de a transforma România într-o colonie Mitteleuropa. Bolojan echivalează cu falimentul țării. S-a inventat o nouă unitate de măsură a sărăciei, nemaiîntâlnită de la ciuma lui Caragea încoace: „bolojanul”.

Demisia, Bolojane, că au trecut 45 de zile de la demitere și fiecare zi în plus la Palatul Victoria este o încălcare a Constituției! În nicio țară democratică din lume un premier demis nu se ține cu ghearele de putere.Un om politic cu onoare pleacă! Doar într-o dictatură se întâmplă ca demisul să nu mai plece acasă. România intră în categoria junk, iar presa plătită spune că sărăcirea românilor este o reformă. Opoziția face prea puțin pentru înlăturarea celui care a fost demis de Parlament. Parcă cineva, în afară de Rheinmetall, îl vrea sine die la butoane, ca să împartă contractele cu USR-ul.Să-i revină doar poporului acțiunea schimbării?

Tot mai mult, ca în ’89, plutește în aer schimbarea la față a României. Deși nu pare, mămăliga românească fierbe tot mai tare. Refuzul lui Bolojan de a pleca de la Guvern seamănă cu refuzul lui Ceaușescu de a părăsi puterea la Congresul al XIV-lea. Știm cu toții ce a urmat: Revoluția.

Ionuț Țene