Mărturisitoarea Aspazia Oțel Petrescu: „Rezistenţa din munţi este un moment de cavalerism românesc

Mărturisitoarea Aspazia Oțel Petrescu: „Rezistenţa din munţi este un moment de cavalerism românesc, care în timp va fi un nimb de legendă al unor oameni care au preferat să moară decât să renunţe la idealul lor”

Reporter: Care ar fi principala învăţătură a acestei lupte? Au tinerii de azi ceva de învăţat din experienţa acestor luptători?

Mărturisitoarea Aspazia Oțel Petrescu: Eu zic că da. În om este sădită această latură eroică, cavalerească, acest simţ al onoarei. Un om, cât o fi el de pervertit, când vede un film sau citeşte într-o carte un exemplu eroic, fără să-şi dea seama, ţine cu acel erou, îl admiră pe acel erou. Onoarea este un nimb pe care îl cucereşti sau îl pierzi, depinde de câtă onoare ai. De n-ar fi decât atât, şi rezistenţa îşi are sensul ei. Este un cavalerism românesc care va trece în legendă. Acum poţi să-l accepţi, poţi să nu-l accepţi, poţi să-l admiri, sau dimpotrivă, să spui că a fost o tâmpenie şi o lipsă de raţiune, o jertfă zadarnică, sau să spui, cum o fac unii, că au murit cu ghiotura ca proştii (sunt oameni care susţin şi aşa ceva), dar în timp va fi un nimb de legendă al unor oameni care au preferat să moară decât să renunţe la idealul lor, la crezul lor de-o viaţă, la lupta lor, pe care au considerat-o dreaptă.

Reporter: În concluzie, dumneavoastră consideraţi lupta partizanilor ca pe-o lecţie de cavalerism românesc.

Mărturisitoarea Aspazia Oțel Petrescu: Da, o luptă animată de sentimentul onoarei. Nu s-au predat, cum au făcut cei care-au rămas în urma lor. Acum, eu nu condamn pe nimeni, ferească Dumnezeu, că doar nu putea să meargă toată ţara în munţi. Nu poţi să ceri acest lucru, dar măcar nu înfiera pe cel care a avut tăria s-o facă, când tu n-ai făcut acest lucru. Alţii au rămas aici, au dus o viaţă duplicitară şi au distrus acest sentiment al onoarei. Au acceptat: „capul ce se pleacă, sabia nu-l taie, dar cu umilinţă lanţul îl înconvoaie”.