Copiii şi timpul petrecut în faţa ecranelor – concluziile cercetărilor recente

„Timpul petrecut în faţa ecranelor” poate însemna lucruri foarte diferite.Smartphone-urile, tabletele, reţelele sociale şi jocurile video sunt adesea acuzate pentru creşterea depresiei în rândul tinerilor, problemele de comportament şi lipsa somnului. Dar afectează cu adevărat ecranele creierul copiilor?

Potrivit prof. Pete Etchells de la Bath Spa University, dovezile ştiinţifice nu sunt atât de concludente. Cercetătorul a analizat sute de studii şi consideră că multe dintre concluziile alarmante se bazează pe date care nu pot demonstra cu uşurinţă o relaţie de cauzalitate. Una dintre probleme este că multe cercetări au la bază autoevaluarea – copiii spun singuri cât timp petrec în faţa ecranelor şi cum se simt. Acest lucru poate oferi însă o imagine inexactă.

În plus, „timpul petrecut în faţa ecranelor” poate însemna lucruri foarte diferite. Una este ca un copil să urmărească materiale educaţionale, alta este să vorbească cu prietenii, iar alta să deruleze ore întregi ştiri alarmante sau să interacţioneze pe reţele sociale.

Un studiu amplu, care foloseşte date furnizate de circa 11.500 de scanări cerebrale ale unor copii cu vârste între 9 şi 12 ani, a identificat anumite legături între utilizarea ecranelor şi modul în care interacţionează diferite regiuni ale creierului, însă nu a găsit dovezi că ecranele, în sine, duc la deteriorarea sănătăţii mintale sau a capacităţilor cognitive.

Alţi oameni de ştiinţă sunt mai precauţi. Prof. Jean Twenge de la Universitatea de Stat din San Diego consideră că răspândirea pe scară largă a smartphone-urilor şi reţelelor sociale coincide cu creşterea simptomelor depresive în rândul adolescenţilor.

Un studiu realizat în Danemarca în 2024, la care au participat 181 de copii, arată că limitarea timpului petrecut în faţa ecranelor poate îmbunătăţi anumiţi indicatori psihologici şi comportamentul prosocial.

O cercetare britanică a identificat, de asemenea, o legătură între utilizarea mai intensă a reţelelor sociale şi niveluri mai ridicate ale simptomelor depresive în rândul fetelor.

De aceea, oamenii de ştiinţă sunt cel puţin de acord asupra unui aspect: nu este suficient să numărăm orele petrecute în faţa ecranului. Contează ce face copilul online, dacă acest lucru afectează somnul, mişcarea, şcoala şi interacţiunile faţă în faţă şi dacă utilizarea devine o problemă.

Aşadar, întrebarea nu este doar „Cât timp petrecut în faţa ecranului este prea mult?”, ci „Cum îşi petrece copilul acest timp şi ce alte activităţi ajung să fie neglijate?”.

NapocaNews