Stresul urban și alimentația pe fugă: Cum să-ți protejezi sănătatea inimii înainte să apară primele semnale de alarmă

Dacă locuiești sau lucrezi în oraș, ai un program încărcat și ajungi frecvent să mănânci pe grabă, este ușor să amâni lucrurile care țin de prevenție. Tensiunea arterială și colesterolul sunt însă două valori pe care merită să le verifici periodic, chiar și atunci când te simți bine. Modificările pot apărea fără simptome evidente, iar un control de rutină te poate ajuta să identifici din timp eventualele probleme.

Programul sedentar, mesele dezechilibrate, stresul, somnul insuficient și lipsa mișcării pot influența în timp sănătatea cardiovasculară. Asta nu înseamnă că o zi aglomerată sau o masă luată pe fugă reprezintă, în sine, un motiv de îngrijorare, ci că obiceiurile repetate merită privite în ansamblu.

Un prim pas util este să știi care sunt valorile tale și cât de des ar trebui monitorizate în funcție de vârstă, istoricul familial și starea generală de sănătate. Medicul îți poate explica ce înseamnă rezultatele și dacă sunt necesare schimbări de stil de viață, investigații suplimentare sau doar o monitorizare periodică.

Cum influențează ritmul urban sănătatea inimii

Termenele-limită, naveta zilnică și lipsa pauzelor pot contribui la acumularea stresului pe parcursul zilei. În perioadele tensionate, pulsul și tensiunea arterială pot crește temporar, iar dacă stresul devine constant, este mai ușor să neglijezi somnul, mesele regulate sau mișcarea. Efectele diferă de la o persoană la alta și depind și de alți factori de risc, precum fumatul, sedentarismul, diabetul sau antecedentele familiale.

Și alimentația poate avea un rol important. Atunci când mănânci des pe fugă, este mai probabil să alegi produse foarte sărate, prăjite sau bogate în grăsimi saturate și să consumi mai puține legume, fructe și alimente bogate în fibre. Dacă astfel de alegeri devin frecvente, ele pot influența în timp valorile tensiunii arteriale și ale colesterolului.

Atât hipertensiunea arterială, cât și valorile crescute ale colesterolului LDL pot evolua fără simptome evidente. De aceea, măsurarea periodică a tensiunii și analizele de sânge recomandate de medic sunt importante pentru a afla unde te situezi. Medicul de familie îți poate spune cât de des este indicat să faci aceste verificări, în funcție de vârstă, istoricul medical și factorii de risc personali.

Pași practici pentru mese, mișcare și gestionarea stresului

Când ai zile aglomerate, este mai ușor să faci alegeri mai bune dacă nu lași fiecare masă la voia întâmplării. Nu trebuie să gătești complicat sau să schimbi totul dintr-o dată. 

Câteva obiceiuri simple pot fi suficiente pentru a mânca mai regulat și pentru a te mișca mai mult:

• Pregătește din timp o masă sau o gustare simplă. Un iaurt simplu cu ovăz, nuci și un fruct sau un sandviș integral cu ou, leguminoase și legume sunt variante ușor de pregătit și de luat cu tine.
• Când comanzi mâncare, alege cât mai simplu. O masă cu legume, o sursă de proteine și o garnitură poate fi o alegere mai potrivită decât preparatele foarte sărate, prăjite sau cu multe sosuri. Dacă ai posibilitatea, cere sosurile separat.
• Profită de momentele în care poți face puțină mișcare. Poți merge pe jos o parte din drum, poți urca scările sau poți ieși la o plimbare scurtă în pauză. Astfel, reduci timpul petrecut pe scaun fără să fie nevoie să îți reorganizezi complet programul. OMS recomandă adulților între 150 și 300 de minute de activitate aerobică moderată pe săptămână.
• Încearcă să nu sari peste pauze și să păstrezi un program de somn cât mai constant. Chiar și o pauză scurtă de la ecrane sau o oră de culcare mai apropiată de la o zi la alta pot contribui la o rutină mai echilibrată.

Dacă ai o afecțiune cronică sau nu ai mai făcut mișcare de mult timp, discută cu medicul înainte de a începe un program de exerciții mai intens.

Cum poate contribui Omega-3 la sănătatea inimii și la reducerea trigliceridelor

Omega-3 este denumirea folosită pentru mai mulți acizi grași, dintre care cei mai cunoscuți sunt EPA, DHA și ALA. EPA și DHA se găsesc în special în peștele gras, cum ar fi sardinele, heringul sau somonul, în timp ce ALA este prezent în alimente precum semințele de in, semințele de chia și nucile. Organismul poate transforma ALA în EPA și DHA, însă doar într-o proporție limitată.

EPA și DHA pot contribui la scăderea nivelului trigliceridelor din sânge. Atunci când valorile sunt ridicate, dozele utilizate sunt stabilite de medic și, în anumite situații, poate fi necesară și monitorizarea răspunsului la tratament. În ceea ce privește utilizarea suplimentelor cu Omega-3 pentru prevenirea problemelor cardiovasculare, rezultatele studiilor nu sunt identice în toate cazurile și pot varia în funcție de doză, tipul produsului și profilul medical al persoanei. Pentru informații suplimentare despre doze și efecte, poate fi consultată fișa NIH dedicată acizilor grași Omega-3.

Suplimentele cu Omega-3 nu înlocuiesc o alimentație echilibrată, activitatea fizică, monitorizarea factorilor de risc sau tratamentele recomandate de medic. Dacă iei în calcul un astfel de supliment pentru o anumită problemă de sănătate, este indicat să discuți mai întâi cu medicul.

Ce să verifici înainte să alegi un supliment cu Omega-3

• Cantitatea de EPA și DHA per doză. Cantitatea totală de ulei de pește nu arată singură cât din acești acizi grași conține produsul.
• Modul de utilizare și avertismentele de pe etichetă. Respectă doza indicată și verifică ingredientele, alergenii și termenul de valabilitate.
• Tratamentul și istoricul tău medical. Dacă iei anticoagulante sau antiagregante, ai o afecțiune cardiovasculară ori urmezi un tratament regulat, întreabă medicul sau farmacistul înainte de utilizare. Dozele mari pot necesita supraveghere medicală.

• Compară produsele și verifică disponibilitatea. Poți consulta gama de suplimente cu Omega 3 de pe helpnet.ro, apoi poți verifica ingredientele și informațiile de pe etichetă. Produsele disponibile pot fi achiziționate online, pe helpnet.ro, sau din farmaciile Help Net, în funcție de stoc.

Când simptomele stresului impun ajutor medical imediat

Durerea sau presiunea în piept, dificultățile de respirație apărute brusc, transpirațiile reci, greața ori durerea care se extinde spre braț, spate sau maxilar pot indica o urgență. Dacă simptomele sunt intense, apar brusc sau persistă, sună la 112. Nu conduce singur spre spital.

 

Prin urmare, programează o verificare a tensiunii și discută cu medicul despre colesterol și celelalte controale potrivite pentru tine. Dacă suplimentarea cu Omega-3 este recomandată, cere ajutor pentru a compara dozele și ingredientele produselor.

 

Informațiile din articol au scop general și nu înlocuiesc consultația medicală, diagnosticul sau recomandările primite de la un specialist.

NapocaNews, Sursa foto: pexels.com

Surse de informare:

• Organizația Mondială a Sănătății https://www.who.int/news-room/fact-sheets/detail/physical-activity;
• National Institutes of Health, Office of Dietary Supplements – https://ods.od.nih.gov/factsheets/Omega3FattyAcids-HealthProfessional/;
• American Heart Association – https://www.heart.org/en/healthy-living/healthy-lifestyle/lifes-essential-8.