76 de ani de la inaugurarea Ansamblului Monumental “Calea Eroilor”, realizat de Brâncuşi

Astăzi se împlinesc 76 de ani de la inaugurarea ansamblului monumental conceput de Constantin Brâncuşi în cinstea ostaşilor români căzuţi în bătălia de la Jiu, cuprinzând capodoperele artei moderne: “Masa Tăcerii”, “Poarta Sărutului”, “Coloana fără sfârşit”.

Ansamblul construit de Brâncuşi a fost inaugurat pe 27 octombrie 1938. În luna aprilie 2007, Ansamblul de la Târgu Jiu a fost inclus în Patrimoniul European. În prezent, autorităţile române încearcă să obţină includerea Ansamblului pe lista Patrimoniului Mondial al UNESCO.

Fiecare piesă din Ansamblul Monumental are o semnificaţie aparte. Masa tăcerii, lucrată în calcar, reprezintă masa dinaintea confruntării în bătălia la care urmează să participe combatanţii. Timpul este prezent, fiind reprezentat prin dispunerea circulară a celor 12 scaune-clepsidre, care îl măsoară. Poarta Sarutului este sculptată în travertin şi face trecerea de la viata la moarte. Coloana infinitului sau a “sacrificiului infinit “este construită din fonta fiind considerată un adevarat axis mundi şi un “punct de vârf al artei moderne”.

Mai există însă o variantă în legătură cu semnificaţia acestor opere brâncuşiene. Dacă ţinem cont că artistul a creat operele din Târgu-Jiu în memoria ostaşilor căzuti pentru reintregirea patriei, semnificaţiile sunt perfect justificate.
Doctorul Traian Stoicoiu spunea că l-a cunoscut pe Brâncuși, tatăl său Matei Stoicoiu fiind coleg cu Brâncuși în clasele primare. El spunea că adevăratele nume ale operelor lui Brâncuși sunt de fapt:
Coloana sacrificiului infinit dat de eroii români pentru reîntregirea neamului. Numărul modulelor din care este alcătuită coloana reprezintă anul când România a intrat în Primul Război Mondial și se termină cu o jumătate de modul, reprezentând jumătatea anului respectiv.
Masa apostolilor neamului, compusă din 12 scaune (reprezentând apostolii). în mijloc aflându-se Iisus Hristos.
Monumentul Întregirii neamului, compus din doi stâlpi, fiecare stâlp alcătuit din alți 4 stâlpi uniți la partea de sus cu o grindă. Sărutul înseamnă unirea. Cei 8 stâlpi reprezintă cele 8 regiuni care se alipiseră patriei mamă, România.

Costantin Brâncuşi a contribuit decisiv la înnoirea limbajului şi a viziunii plastice în sculptura universală. Plecat de acasă la o vârstă fragedă, Brâncuşi a purtat peste tot spirirul românesc. În Paris, în atelierul Impasse Ronsin, Brâncuşi a reconstruit un interior ţărănesc, a construit chiar şi o vatră. Departe de ţara natală, artistul şi-a construit la Paris un colţişor din Hobiţa, locul nasterii. În acest atelier cu aspect ţărănesc, Brâncuşi a lucrat necontenit şi au văzut lumina zilei lucrări devenite celebre în toata lumea, “Domnişoara Pogani”, ”Sărutul”, ”Muză adormită în bronz”, ”Pasăre în spaţiu”, ”Prometeu” sau ”Leda. În urma cu trei ani, în 2009, statuia “Madame LR” realizată de Brâncuşi s-a vândut cu 29,125 de milioane de euro la licitaţia organizată de casa Christie’s, la Paris. Statul român îşi anunţase intenţia de a cumpăra sculptura dar acest lucru nu s-a realizat pentru ca suma de care dispunea reprezenta doar jumatate din pretul sculpturii. În urmă cu 60 de ani, România putea intra gratis în posesia tuturor lucrărilor semnate de Brâncuşi, dar refuzul guvernării comuniste ne-a lipsit pentru totdeauna de geniul marelui sculptor.

Dacă nu avem planificată curând vreo excursie la Paris, acolo unde se află majoritatea operelor brâncuşiene şi mormântul artistului, în România, putem admira Coloana infinitului, Masa tăcerii sau Poarta sărutului, amplasate toate la Târgu-Jiu. Nemuritoarele lucrări sunt dispuse pe aceeaşi axă, orientată de la apus spre răsărit.
Artistul român, prin testamentul său scris în 1950, a dorit să ne lase moştenire nouă, adică poporului român, toate operele sale dar care au fost refuzate de către guvernul comunist al României din acea perioadă. Refuzat de propria ţară şi cu inima frântă, Brâncuşi renunţă la paşaportul românesc, obţine cetăţenia franceză şi lasă toate lucrările sale Franţei care nu a stat pe gânduri şi a acceptat cu bucurie moştenirea nepreţuită lăsată de artistul român.

“Nu căutaţi formule obscure şi nici mistere în lucrările mele, nu vă dau decât bucurie curată”, avea să ne îndemne Constantin Brâncuşi.

NapocaNews