Economia a dat semne de revenire în septembrie, susţinută de industrie, exporturi şi consum

Economia a dat semne de revenire în luna septembrie. La jumătatea anului România a intrat în „recesiune tehnică“, iar trimestrul al treilea a început cu stângul, lunile iulie şi august fiind destul de slabe Producţia industrială a făcut în septembrie un salt de 6,1% faţă de aceeaşi lună de anul trecut, pe serie brută, şi de 4,9% pe serie ajustată Exporturile au crescut în septembrie cu 10,2%, la un maxim istoric de 4,9 mld. euro Consumul s-a redinamizat – cifra de afaceri din comerţul cu amănuntul, cel mai important indicator pentru consumul populaţiei, înregistrând în septembrie un plus de 6,1% comparativ cu aceeaşi perioadă de anul trecut, pe serie brută Analiştii au diminuat estimările privind creşterea PIB în anul 2014 de la 3% spre 2%, sau chiar sub acest nivel.

Economia românească a dat semne de redresare în luna septembrie, însă rămâne de văzut dacă avântul a fost suficient pentru revenirea în teritoriul pozitiv, după ce la ju­mătatea anului România a intrat în „recesiune tehnică“ (trimestrul 1 şi 2 au fost pe minus), iar trimestrul 3 a început cu stângul, lunile iulie şi august fiind destul de slabe.

Vineri vom afla primele date privind creşterea economică din trimestrul al treilea (T3), de la Institutul Naţional de Statistică. Comisia Europeană a anticipat deja că PIB-ul a crescut cu 1% în T3 faţă de trimestrul anterior, ceea ce înseamnă că România a ieşit din recesiunea tehnică.

Luna iulie a venit cu semnale preponderent negative de la economie, iar tendinţa de deteriorare a indicatorilor macro a continuat în august, după cum au indicat cifrele privind industria, vânzările de retail, exporturile şi construcţiile, confirmând scenariul încetinirii economiei. Septembrie a marcat însă o îmbunătăţire a tabloului macro, cu excepţia construcţiilor care au rămas, cel mai probabil, în teritoriul negativ.

Industria, care reprezintă aproximativ o treime din PIB-ul României, a fost un pilon important pentru economie. După trei luni de declin, producţia industrială a crescut în septembrie cu 2,4% faţă de august, evoluţia fiind determinată de ascensiunea ramurii prelucrătoare. Faţă de aceeaşi lună din anul trecut, producţia industrială a făcut în septembrie un salt de 6,1%. „Considerăm că evoluţia producţiei industriale în perioada ianuarie-septembrie 2014 a fost favorabil influen­ţată de impulsul cererii externe, dar şi de redinamizarea consumului privat. În prezent, industria internă pare să funcţioneze la ritmul potenţial, majorarea acestui ritm fiind dependentă de redinamizarea investiţiilor productive“, spune Andrei Rădulescu, senior economist la Banca Transilvania şi cel care a semnalat primul că economia a intrat în recesiune tehnică după două trimestre consecutive de scădere.

În primele nouă luni producţia industrială a făcut un salt de 7,4% ca serie brută faţă de aceeaşi perioadă de anul trecut. Însă analiştii spun că în trimestrul al treilea faţă de trimestrul al doilea producţia industrială s-a contractat, cu 1,2%.

Trendul producţiei industriale este corelat cu cel al exporturilor. Producţia agricolă bună şi noile capacităţi de producţie din industrie au determinat o creştere a exporturilor cu 10,2% în septembrie, până la un nou maxim istoric, de 4,9 mld. de euro. Ascensiunea exporturilor a fost stimulată în principal de creşterea vânzărilor în Uniunea Europeană, cu 13,7% comparativ cu aceeaşi perioadă de anul trecut.

Exporturile au susţinut economia în anii de criză, existând o corelaţie pozitivă între trendul acestora şi evoluţia PIB. Însă, cu toate că au fost un motor important pentru PIB, exporturile nu au avut suficientă forţă să tracteze toată economia, în special în perioadele în care s-a afundat în recesiune.

Căderea consumului nu poate fi com­pensată atât de uşor, având în vedere că economia românească a pierdut în criză 800.000 de locuri de muncă, din care numai 300.000 s-au recuperat, iar masa salarială a pierdut 11 mld. de euro pe an, din care nu s-a recuperat nimic.

Reluarea creditării, motorul care a susţinut consumul în perioada de boom, se lasă aşteptată, iar creşterea împrumuturilor în lei datorită scăderii dobânzilor nu poate com­pensa declinul încet şi sigur al creditării în valută. Sistemul bancar, nerestructurat la timp, a ajuns o frână pentru economie, valoarea lui adăugată fiind negativă, ceea ce influenţează nefavorabil economia.

NapocaNews