35 de ONG-uri cer DREPT la REPLICĂ de la New York Times: Este RUŞINOS ce aţi făcut. Hotnews, acuzat că a TRUNCHIAT intenţionat un articol

35 de asociaţii non-guvernamentale cer un drept la replică jurnalului american The New York Times şi acuză siteul Hotnews de trunchierea traducerii respectivului articol.

În articolul vizat de activişti, americanii sugerau că mişcare anti-fracking din România este sprijinită din umbră de către Moscova. Semnatarii dreptului la replică acuză o „lipsă de profesionalism în jurnalism”, pentru că încearcă „discreditarea mişcării antifrack” din România.Aceştia îl acuză pe autor că şi-a bazat concluzia pe „pure speculaţii, acuzaţii şi dovezi circumstanţiale”.

Iată dreptul la replică
Stimate domnule Higgins,

Am citit articolul dumneavoastră despre activismul antifracking din România și am fost surprinși să constatăm o astfel de lipsă de profesionalism în jurnalism într – unul dintre cele mai prestigioase ziare din lume. Ruşinos!

Ați încercat să discreditaţi mișcarea antifracking românească bazat doar pe pure speculații, suspiciuni, acuzații și “dovezi circumstanțiale”, pe care dumneavoastră înşivă le recunoașteti în corpul articolului. Titlu dumneavoastrăface o acuzație, pe care ulterior în articol o respingeţi, admițând că nu există nici o dovadă pentru acuzațiile că Rusia se află în spatele protestelor împotriva Chevron din Pungeşti și România, în general. Totuși, procedând astfel, ați abilitat presa din România să discrediteze și mai mult lupta noastră justificată pentru un mediu curat. Realitatea este că suntem un grup “la firul ierbii” de ONG-uri, asociaţii și grupuri informale de cetățeni a cărui luptă împotriva fracturării hidraulice de mare volum pe toate căile legale posibile, inclusiv acțiuni în justiție și proteste de stradă, este susținută de propria determinare interioară, conștiință, și donaţii de la cetățenii care împărtăşesc valorile și credințele noastre. Noi nu am primit bani de la nici o organizaţie, instituţie publică sau persoane fizice asociate cu autoritățile de stat din nicio țară – cu atât mai puțin Rusia.

Mai mult decât atât, lupta noastră constă, de asemenea, în numeroase procese împotriva autorităților române și companii care utilizează tehnologia de fracturare hidraulică, cum ar fi NIS PETROL (60% deținută de Gazprom), East West PETROLEUM CORPORATION, MOL HUNGARIAN OIL AND GAS PUBLIC LIMITED COMPANY, PANFORA OIL AND GAS SRL, SC Expert Petroleum SRL, ADX ENERGY LTD, SC UNIVERSAL PREMIUM SA și CHEVRON ROMÂNIA EXLORATION AND PRODUCTION SRL.
În ceea ce-l privește pe domnul Vlasa, primarul din Pungeşti, pe care îl prezentați ca având grijă de bunăstarea comunității, vă rugăm să rețineți că am deschis un proces împotriva autorităţilor din județul Vaslui, cu scopul de a permite un referendum care să aibă loc în comunitatea Pungeşti, astfel încât primarul Mircia Vlasa să poată fi demis din funcţie pentru corupție și abuz de putere.

De asemenea, Anca Cernea menționează că dovezile circumstanțiale confirmă faptul că Rusia este în spatele protestelor, insă dânsa precum mulți alții, ignoră activitatea antifracking în zonele concesionate de Gazprom, sau companiilor naţionale. Cum se face că ați citat această sursă obscură și nu v-ați gândit să citaţi opinia Avocatului Poporului său raportul independent al APADOR-CH?

În ceea ce privește protestele de la începutul anului 2012 din Bârlad, acestea au fost organizate de activiști locali, cu sprijinul Partidului Social Democrat, care a câştigat alegerile din 2012 promiţând tocmai interzicerea fracturării hidraulice. Mai mult, protestul din februarie 2013, la care au participat circa 8000 de oameni într-un oraş de 62 000 de locuitori, a fost organizat doar de către activişti şi grupuri de acţiune locale. Ziua Națională de Protest împotriva fracturării hidraulice, din ziua 6 Aprilie 2014, a fost marcată de mitinguri și marșuri în peste 60 de orașe și sate din întreaga Românie, urmate de altele dintre care menţionăm două – 14 septembrie, în Dudeștii Vechi şi 28 septembrie, la Cenad, unde mai multe perimetre aparțin GAZPROM. De asemenea,protestele de stradă din toamnă anului 2013, la care s-au adunat zeci de mii de oameni, în orașele mari din întreaga România, au fost organizate de către tineri profesionişti, cu orientare pro-occidentală, din cercuri activiste ale clasei de mijloc din mediul urban – unii dintre ei au învățat aptitudini organizatorice de bază ONG-istice prin intermediul unor asociaţii americane sau vest-europene active în România.

În ceea ce privește acuzația care a sugerat că protestele au determinat retragerea companiei Chevron din Pungeşti, vă rugăm să rețineți că platformde foraj din Pungeşti a fost oprită după ce Chevron a terminat forajul de explorare în acest an – iar nu în urma protestelor sau vreunor atacuri ale protestatarilor. Chevron a forat în Pungeşti după ce zona a fost declarată “zonă specială de siguranță publică”, în decembrie 2013, atunci când accesul cetățenilor a fost blocat. Atacul brutal al Jandarmeriei asupra oamenilor din Pungeşti din 2 respectiv 7 decembrie, în încercarea de a proteja compania Chevron, va rămâne în istorie ca un atac asupra democrației în sine. Articolul dumneavoastră, publicat cu o zi înainte de aniversarea abuzului de anul trecut, este pur şi simplu rusinos.
Astfel de afirmații sunt susținute în mass-media centrală de ceva timp; cu toate acestea nici o dovadă nu a fost prezentată vreodată, chiar dacă ar fi fost foarte ușor pentru autorități să verifice sursa de finanțare pentru ONG-urile locale implicate în această mișcare. Cum este posibil că Serviciul Român de Informaţii, citat ca sursă în articolul dumneavoastră, să nu verifice acest simplu aspect înainte de a face afirmații de orice fel?
Când dl. Andres Rasmussen, secretarul general al NATO, a declarat că Rusia lucrează “pe ascuns” cu ecologiștii pentru a se opune fracturării hidraulice, grupurile române au reacționat și au subscris scrisorii deschise comune, semnată de o coaliție de grupuri de mediu și asociații, solicitând lui Rasmussen să prezinte dovezilesau să își ceară scuze și să-şi retragă afirmațiile.

Mai mult decât atât, numeroase asociații și grupuri informale din țară și diaspora română implicate în lupta împotriva fracturării hidraulice a gazelor de șist au adresat o scrisoare deschisă președintelui Comisiei Industriilor a Camerei Deputaților, Iulian Iancu, cerându-i să facă publice nume de grupuri și indivizi, pe care i-a acuzat de a fi sprijiniți și finanțați de Rusia.
De asemenea, am observat că acuzaţii similare sunt aruncate în eter, provenind din mass-media americană, asupra întregii mișcări europene antifracking din Bulgaria pană în Letonia. Activiștii din întreaga lume sunt atacaţi cu acuzații similare. Recent, aceste tipuri de acuzații au fost făcute chiar față de Josh Fox, filmele sale și lupta sa în Denton Texas. În ceea ce privește prezentul articol, dl Fox a apreciat că “aceste acuzații sunt absolut ridicole și este o nebunie când se fac chiar aici, în SUA. Ruşine, New York Times! ”

Lansarea de suspiciuni asupra protestelor cu adevărat justificate ale cetăţenilor este dovada reală de manipulare obscenă. Dacă Rusia exploatează mediatic lupta cetățenilor români pentru dreptul lor la un mediu curat, asta nu infirmă și nici nu diminuează temeinicia argumentelor noastre. Nemulţumirile justificate ale cetățenilor ilustrate ca acte de terorism reprezintă adevărata amenințare la adresa democrației!

Nu în ultimul rând, vă asigurăm că jurnaliștii profesioniști oriunde în lume trebuie să se bazeze în activitatea lor pe dovezi, nu numai procurorii, așa cum ați declarat într-un răspuns la unul din criticii dvs. În cazul lipsei de probe un procuror închide dosarul. În lipsă de probe un jurnalist ar trebui să se abțină de la a scrie un “articol”, în caz contrar acesta va produce bârfă pură și îşi va pierde credibilitatea. Prin urmare, în acest caz, se pare că ați pierdut o mare oportunitate, aceea de a NU scrie, datorită lipsei dovezilor concrete, despre “finanțarea rusească” a mișcării antifracking din România. În cazul în care abordarea dvs. ar fi fost corectă, ați fi putut la fel de bine scrie un articol despre suspiciunea că suporterii fracturării hidraulice din România sunt finanţaţi de America. Nu există nici o dovadă nici pentru aceasta și vă asigurăm că NICIUN activist antifracking nu a lansat vreo suspiciune de acest gen în mass-media.
Noi, un grup de cetățeni, care au fost parte a inițiativei și care se luptă activ împotriva fracturării hidraulice de mare volum în România, solicităm publicarea unui răspuns la aceste observații şi critici, în același format și pe aceleași temeiuri de vizualizare /publicare. Dreptul la replică este o practică foarte bine şi clar instituită în democrație.

Semnează

Asociaţia ARIN, Bucureşti
Asociaţia ACAR Iaşi
Asociaţia Art-Hoc, Oradea
Asociaţia Daţi-mi România Înapoi! Galaţi
Asociaţia Ecocivica, Bucureşti
Asociaţia Ecologistă Floare de Colt, Cluj Napoca
Activiști Fără Frontiere / Activists Without Borders
Asociaţia Grupul pentru Intervenţie Civică, Braşov

Asociaţia Neuer Weg, Făgăraş
Asociaţia România fără Ei, Bucureşti
Asociaţia România Vie, Bucureşti
Asociaţia România în Tranziţie, Bucureşti
Centrul pentru Resurse Civice, Constantă
Fundația Culturală Harry Tavitian, Constantă
Fundaţia Ecotop pentru Cultură şi Educaţie Ecologistă Oradea
Aurora Community, Hunedoara
Beba Veche fără Fracturare, Timiş
Canada Save Roşia, Canada
Comunitatea Uniți Salvăm
DobroGeea, Constantă

Dudeștii Vechi fără Fracturare, Timişoara
Grupul Bârlădenilor Împotriva Extragerii Gazelor De Șist, Bârlad
Grupul de Iniţiativă al Societăţii Civile Bârlădene
Grupul fără Fracturare, Bucureşti
Grupul Quantic, Timişoara
Grupul Munchen Rettet Roşia Montana, Munchen
Grupul Viena against Fracking, Viena
Mişcarea de Rezistenta Bârlad, Bârlad
Mişcarea de Rezistenta Iaşi
Mişcarea de Rezistenta de la Pungeşti, Vaslui
Mişcarea de Rezistenta Puieşti, Vaslui
Românii din Franţa – Nu gazelor de şist, Paris
Românii din Italia împotriva exploatării gazelor de șist, Milano
Românii din Belgia împotriva exploatării gazelor de șist, Bruxelles
Vama Verde, Constanta

Mihai Șomănescu, Sursa: ActiveNews