La Cenaclul „Radu Stanca” din Cluj-Napoca, un frumos şi bogat început de an

Cea dintâi ședință pe 2015 a Cenaclului „Radu Stanca” (fost „Vasile Savˮ) al Ligii Scriitorilor din România, din 14 ianuarie 2015, a constituit un adevărat tur de forță, graţie variatelor puncte din programul de activităţi.

Desfăşurat în intima casă vremelnică a Centrului de Zi pentru Vârstnici Nr. 2, din str. 22 Decembrie nr. 106, condus de doamna Maria Bobină, cenaclul a adus o briză de aer proaspăt după vacanţa de sărbători.

Lucrările au fost deschide de domnul Al. Florin Ţene, preşedintele cenaclului şi conducătorul naţional al LSR, care a anunţat tema zilei, „Eminescu, unitatea noastrăˮ, după care i-a invitat pe membrii cenaclului la depunerea de coroane din 15 ianuarie, de Ziua Culturii Române, la statuia Poetului Nepereche din faţa Teatrului Naţional. Cu emoţie, poetul le-a prezentat colegilor o valoroasă carte din biblioteca personală, „Omagiu lui Mihai Eminescuˮ, apărută la Galaţi în 1909, la două decenii după dispariţia fizică a Luceafărului.

A preluat apoi cuvântul prof. Antonia Bodea, care a susţinut o conferinţă pe marginea publicisticii eminesciene. Punctul de plecare al expunerii l-a constituit tocmai animozitatea sesizabilă în aceşti ani vizavi de activitatea de jurnalist a lui Mihai Eminescu.

Fie că s-a găsit la Pesta, unde a publicat în „Federaţiuneaˮ, fie că se afla în „dulcele târg ale Ieşilorˮ, în calitatea de colaborator al „Convorbirilor literareˮ, sau la bucureşteana publicaţie „Timpulˮ, Eminescu s-a dovedit un publicist implicat, profund ancorat în problemele sociale. Multe dintre subiectele aduse în discuţie de el în materialele de presă – opinează conferenţiara – sunt încă de actualitate. Astfel, şi azi întrebări precum „În ce măsură un popor îşi poate decide soarta, în condiţiile globalizării?ˮ; „În ce măsură ne decidem singuri, ca neam, regulile şi legile statului?ˮ; „Suntem noi oare, ca popor european, în măsură să ne impunem propriile valori Europei?ˮ sunt perfect justificate, cum erau şi în 1870, când Mihai Eminescu îşi redacta cu patimă articolele de ziar. Şi acum, ca odinioară jurnalistul, putem sesiza că avem în frunte guverne care nu ştiu gestiona problemele ţării în funcție de necesităţi şi că trebuie „să privim în perspectivăˮ şi să demonstrăm, din punct de vedere social-politic, „o atitudine activăˮ – cum le cerea Eminescu contemporanilor săi –, fiindcă politicienii dovedesc o totală lipsă de interes faţă de clasa socială „cea mai nobilăˮ, ţărănimea, clasa politică neînţelegând că la baza progresului, a libertăţii şi demnităţii naţionale trebuie să stea munca, iar implementarea elementelor de noutate socială trebuie să se facă pornindu-se de la valorile existente. Înverşunat şi categoric în opinii, ziaristul Eminescu a afirmat repetat ideea că poporul este nedreptăţit, dar şi că „omul universalˮ, cu deschidere spre Europa şi cultura universală este un om fără trăiri, neimplicat sufleteşte în problemele vieţii.

Evident, unele dintre ideile vehiculate de Eminescu în materialele sale de presă sunt depăşite sau greşite; ceea ce trebuie admirat şi în aceste cazuri este puterea argumentului şi poezia limbii.

Prof. Vasile Puiu Sfârlea a dezbătut pe tema Unirea Principatelor Române. Văzut de Eminescu drept „unul dintre cei mai patrioţi conducătoriˮ, Al.I. Cuza este personalitatea emblematică a actului Micii Uniri. Societatea românească a beneficiat din plin de reformele impuse de Cuza în cei şapte ani de domnie. Personalităţi de marcă precum C. Negri şi Vasile Alecsandri i-au stat alături domnitorului, contribuind la afirmarea noului stat, România, în Europa modernă.

Al treilea moment al şedinţei de cenaclu a fost consacrat poeziei. Au citit din creaţiile proprii: Ioan Ghiolţean, Gheorghe Şoptirean, Romulus Moldovan, Titina Nica Ţene, Olimpia Bebu, Al. Florin Țene, Ioan Nemeş şi Antonia Bodea. Decanul de vârstă al cenaclului, nonagenarul ing. I. Ghiolţean, a delectat publicul cu o strălucită traducere în limba română a unui poem italian, demonstrând că traducerea este şi ea o creaţie în sine.

Următoarea ședință de cenaclu se va desfăşura în 11 februarie, de la orele 11, şi va fi închinată lui Geo Bogza.

Voichița Pălăcean-Vereș