Iohannis, preşedintele intereselor Germaniei, renunţă la datoria istorică germană către România

Pare incerdibil, dar pe zi ce trece Klaus Iohannis se dovedeşte o marionetă pusă la conducerea României pentru a promova strict interesele economice şi politice ale Germaniei în ţara noastră. Klaus Iohannis, după ce şi-a asigurat familia, ca demni cetăţeni ai Bavariei, şi chiar preşedintele e suspect că a încălcat Constituţia României, având şi cetăţenie germană, acum, pe faţă, se afirmă ca promotor al intereselor Germaniei, o păpuşă stricată în mâinile lui Angela Merkel. De trei luni e preşedinte şi Iohannis se comportă ca şeful Facebook România, pare total rupt de realităţile româneşti. Ţara se prăbuşeşte în corupţie, şocuri şi crize economice, iar Klaus Iohannis citeşte de pe prompter ce-i spun consilierii şi ofiţerii din SRI, ca să nu greşească nici cu o virgulă ordinele primite de dincolo de graniţe. În afară de a cânta imnul ţării cu Simona Halep, a viziona meciuri la Fed Cup şi a instiga la război cu Federaţia Rusă, că aşa îi spun stăpânii care l-au pus preşedinte, Iohannis nu a făcut nimic demn de reţinut pentru clarificarea scenei social-politice a României şi a oferi o direcţie demnă de urmat.

Klaus Iohannis a făcut o gafă impardonabilă. El a renunţat la celebra datorie istorică a Germaniei faţă de România din timpul celui de-al doilea război mondial, datorie uriaşă de 19 miliarde de euro, conform profesorului şi economistului Radu Golban din Elveţia. România şi Germania au încheiat în 23 martie 1939 un contract de clearing, prin care ţara noastră se obliga să livreze Berlinului diverse mărfuri. Contractul prevedea că Germania trebuia să plătească în mărci germane imperiale către BNR, care achita apoi în lei româneşti către exportatori. După izbucnirea controversei, reprezentanţii Ministerului german de Finanţe au susţinut că România a renunţat la orice pretenţie financiară faţă de Germania semnând Tratatul de Pace de la Paris, la 10 februarie 1947. Experţii spun însă că răspunsul e incorect. Aceasta pentru că articolul 28 din Tratatul de Pace de la Paris prevede că România renunţă la toate pretenţiile faţă de Germania „cu excepţia celor care rezultă din contracte şi alte obligaţii anterioare datei de 1 septembrie 1939, precum şi din drepturi dobândite înainte de aceeaşi dată”. Valoarea datoriei Reich-ului faţă de România se ridica în 1944 la 1.126.000 mărci imperiale, adică în banii de azi la 19 miliarde de euro. Ministrul lui Ion Antonescu, celebrul filosof şi economist Mircea Vulcănescu negociază la sânge cu nemţii şi obţine aproape nouă vagoane de aur pentru mărfurile româneşti. Pe bună dreptate, economistul Radu Golban a cerut acum câţiva ani Senatului României să clarifice datoria Germaniei faţă de ţara noastră. Conducerea Senatului a hotărât în plen înfiinţarea unei Comisii pentru a analiza datoria istorică a Germaniei către România. Dar lucrurile au tergiversat, pentru că urmau alegerile prezidenţiale. Generalul Coldea şi “gruparea pocăiţilor” din SRI, ca să-şi păstreze scaunele, dar şi afinităţile spirituale anti-ortodoxe, au susţinut alegerea unui sas de religie lutherană în fruntea României, cu sprijinul Germaniei. Ca urmare, Klaus Iohannis a şi început să se manifeste ca marioneta Germaniei şi s-a opus reînfiinţării Comisiei pentru a analiza datoria istorică a Germaniei către România, după ce a fost respinsă de PNL în camera superioară. De ce? În timp ce Tsipras, liderul grec al Syriza cere cu demnitate şi curaj banii furaţi de nemţi în urma ocupaţiei Greciei din cel de-al doilea război mondial, Klaus Iohannis se poartă ca un gauleiter nazist. Cu 19 miliarde de euro din datoria germană, România poate finalize masterplanul de autostrăzi propus în următorii 15 ani.

Ionuţ Ţene