Stan şi Bran: Aeroportul şi Consiliul Judeţean fac şotii cu un proiect european de 70 milioane de euro. Ciceo ne asigură: Dacă nu primim finanţare acum, ne dau Ioan Rus şi Mircea Jorj altă dată

Până în 26 februarie Aeroportul Internaţional Cluj şi Consiliul Judeţean trebuie să se pună de acord asupra unei asocieri pentru un proiect de 70 de milioane de euro, pentru dezvoltarea transportului intermodal în zona aeroportului. Finanţarea nerambursabilă este de 60 milioane de euro, iar restul trebuie să fie contribuţia Aeroportului şi a CJ Cluj (potrivit vicepreşedintelui Ioan Oleleu, Primăria Cluj-Napoca şi Primăria Apahida s-au retras din proiect).

Proiectul scârţâie din faşă. Cu două zile înainte de termenul de depunerea a documentelor necesare pentru finanţare, încă nu se ştia cine este liderul acestei asocieri care va gestiona discuţiile cu organismele europene. Directorul David Ciceo arunca mâţa în curtea executivului Consiliului Judeţean, iar CJ o arunca înapoi în curtea aeroportului.

Abia ieri seara, 24 februarie, consilierii judeţeni, sătui de atâtea discuţii între cele două tabere, au decis ca liderul asocierii să fie Consiliul Judeţean (deşi ghidurile prevăd că şi aeroportul poate să fie lider al asocierii).

Pentru proiect lipsesc însă nişte avize de la CFR, însă Ciceo (care a obţinut tot abia ieri un acord esenţial din partea Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale) a spus că merge înainte pe bază de promisiuni primite din partea CFR.

Concluzia lui? Dacă nu primim aceşti bani europeni pentru transportul intermodal, cu siguranţă vom primi bani pentru un alt proiect european, pe interconectivitate la aeroport, care oricum trebuie făcut până în 2050. L-au asigurat de acest lucru chiar ministrul Ioan Rus şi directorul de Bucureşti Mircea Jorj.

Întrebarea care se pune este următoarea: de ce atâta agitaţie pentru un proiect făcut pe genunchi, cu scandal, pe ultima sută de metri, dacă oricum şansele de finanţare sunt mici? Ca să avem ocupaţie şi atenţia presei?

Şi chiar dacă nu se face proiectul, s-au cheltuit în această direcţie 1.000.000 de euro pe un Studiu de fezabilitate, doar jumătate din sumă fiind suportată de Comisia Europeană.