Concursul pentru conducerea consiliului naţional împotriva discriminării a început cu o…discriminare

Legile ţării sunt făcute de parlamentari aşa cum e constituţional şi corect politic. Şi totuşi cei care fac legile îşi „iau partea leului”, favorizând reprezentanţii partidelor politice şi parlamentarii. E şi cazul alegerii de către birourile reunite ale Senatului şi Camerei Deputaţilor a celor şase candidaţi pentru calitatea de membru în colegiul director al Consiliului Naţional al Discriminării. Anul acesta a expirat mandatul a şase membrii din colegiul director al CNCD. Până pe 9 martie a.c. şi-au depus candidaturile 18 candidaţi. Cei favorizaţi în plenul comisiilor de validare a candidaţilor pentru un post sunt reprezentanţii partidelor politice din parlament, pentru că ei sunt propuşi de conducerile partidelor şi vor fi votaţi de colegii lor. E de la început o discriminare pentru restul candidaţilor propuşi de societatea civilă şi presă, care nu au colegi de partid în parlament, pentru că ei sunt apolitici. În acest context, CNCD pare doar o instituţie – sinecură care favorizează accederea în funcţia de conducere a reprezentanţiior partidelor din parlament.

Un activist civic sau jurnalist independent ca şi mine nu are nicio şansă practică de a fi ales de birourile permanente ale parlamentului, deoarece partidele, logic îşi votează proprii oameni propuşi. De la PNL candidează doi membrii, de la UDMR un membru, actualul preşedinte, de la PSD trei membri şi de la minorităţi, altele decât cea maghiară, un membru. Deci paleta reprezentanţilor partidelor politice din parlament ocupă cele şase locuri din colegiul director al CNCD. Deci ceilalţi candidaţi din parte presei sau societăţii civile candidează doar de decor sau să dea o legitimitate democratică concursului, deoarece câştigătorii sunt cei votaţi de partidele din parlament, care şi-au trimis reprezentanţii să candideze. Acest concurs începe cu o…discriminare la consiliul naţional care luptă împotriva discriminării, pentru că candidaţii societăţii civile şi ai presei nu au colegi politici în parlament să-i voteze. Şi cu toate acestea, deşi pare un donquijotism candidatura membrilor societăţii civile şi jurnaliştilor la colegiul director al CNCD, eu voi candida cu toată seriozitatea şi doresc să prezint comisiilor reunite ale Camerei Deputaţilor şi Senatului noi soluţii pentru îmbunătăţirea şi profesionalizarea CNCD, care a pierdut numeroase procese în instanţă cu cei care au fost amendaţi pentru că nu a aplicat corect legislaţia în domeniu, datorită unei politici de discriminare pozitivă exagerate ce a depăşit limitele constituţionale. Şi un singur vot de voi obţine de la un parlamentar care şi-a încălcat compromisul politic privind apartenenţa partinică pentru că l-am convins că trebuie o schimbare la CNCD, consider că e o victorie a democraţiei în România.

Ionuţ Ţene

P.S. În sfârşit şi o veste bună în ultima vreme întunecată de politica antiromânească a regimului Klaus Iohannis de discriminare pozitivă a minorităţilor. Azi, colegii de la Jurnalul Românesc din Viena au primit legitimaţia mea de jurnalist european emisă în U.E. Mulţumesc Ionică Armanca! Mulţumesc dragii mei prieteni şi colegi din capitala Austriei, care devine pe timp ce trece o a doua mea casă, din Diaspora: a Treia Românie.