RMGC ameninţă din nou statul român

Compania Roşia Montană Gold Corportation (RMGC), controlată indirect de omul de afaceri israelian Beny Steinmetz şi de miliardarii americani Seth Klarman şi John Paulson, a dat statul român în judecată, în speţă Institutul Naţional al Patrimoniului şi Ministerul Culturii – Direcţia Patrimoniului Cultural, contestând un ordin al ministerului din 2010 prin care unele obiective de la Roşia Montană au fost trecute pe Lista monumentelor istorice din România. Prima înfăţişare a avut loc marţi, 24 martie, la Curtea de Apel Bucureşti, dar şedinţa s-a încheiat cu o amânare pentru 31 martie.

„RMGC a contestat validitatea Listei monumentelor istorice din 2010 în baza faptului că extinde în mod substanţial, fără justificare legală, regimul de protecţie aplicat anumitor monumente din perimetrul proiectului, comparativ cu Lista monumentelor istorice aprobată în 2004. Primul termen în cadrul procesului a fost programat pentru 24 martie 2015, iar rezultatul procesului va influenţa o serie de alte litigii în justiţie legate de autorizaţiile necesare proiectului”, se arată într-un comunicat al RMGC.

Această mişcare a companiei canadiene vine după ce Parlamentul României, prin Camera Deputaţilor, a respuns anul trecut proiectul de lege privind exploatarea minereurilor auro-argentifere de la Roşia Montană, iar premierul Victor Ponta afirma că proiectul este blocat până când toată lumea politică va fi de acord cu el. Aceste decizii şi declaraţii au venit în contextul în care străzile marilor oraşe erau pline cu manifestanţi anti Roşia Montană.

Oficialii Gabriel Resources, patronii RMGC, au avut câteva ieşiri nervoase care au dat de înţeles că vor atrage statul român într-un proces internaţional dacă nu dă drumul la proiect. „Sperăm că se va putea găsi o rezolvare amiabilă fără nevoia de a escalada această dispută într-un arbitraj. Credem cu tărie că modul în care ne-am comportat până acum a demonstrat faptul că principala dorinţa a grupului este de a evita orice dispute prelungite şi de a fi partenerul României în dezvoltarea unui proiect minier sustenabil, de clasă mondială, în beneficiul României şi al tuturor părţilor implicate. Suntem ferm angajaţi în dezvoltarea Proiectului şi, în general, în lansarea unei industrii miniere moderne în România. Suntem în continuare siguri că prin construirea minei utilizând tehnologii de ultimă generaţie îi vom convinge pe toţi cei care au îngrijorări, atât nefondate cât şi valide, cu privire la beneficiile masive ale Proiectului, pentru întreaga ţară. Suntem gata să cooperăm cu România, pentru atingerea acestui obiectiv”, a afirmat la un moment dat Jonathan Henry, preşedintele Gabriel Resources.

În caz contrar, susţinea anul trecut oficialul companiei, dacă Gabriel Resources consideră că nu va putea obţine o soluţie satisfăcătoare pentru autorizarea şi construcţia proiectului sau dacă România nu ia măsuri pentru a ajunge la o înţelegere amiabilă, “grupul Gabriel este pregătit să-şi prezinte pretenţiile în cadrul arbitrajului internaţional, pentru a obţine compensări integrale pentru drepturile sale de a dezvolta proiectul, care au fost refuzate prin încălcări ale tratatelor din către România”.

Publicaţia “The Glode and Mail” a scris că Gabriel Resources avea de gând să dea statul român în judecată şi urma să ceară despăgubiri de 4 miliarde de dolari din cauza „multiplelor încălcări ale tratatelor de investiţii”. De mai multe ori, compania a declarat că este o victimă a luptelor politice din România.

La începutul anului, canadienii au trimis scrisori de împăciuire preşedintelui şi premierului şi au solicitat întâlniri pentru a relua discuţiile despre proiectul despre care ei spun că au investit suficient.