România a înregistrat în primul trimestru (T1) o creştere economică cuprinsă între 2,5 şi 3%, susţinută în principal de consum, după cum anticipează cei mai mulţi analişti. Institutul de Statistică anunţă mâine primele estimări privind creşterea economică din T1.
Începutul de an a venit cu veşti preponderent bune de la principalii indicatori macroeconomici, iar majoritatea analiştilor au îmbunătăţit estimările privind creşterea PIB pentru primul trimestru şi pentru întregul an 2015 spre 3%, optimismul fiind reflectat şi de indicatorul de încredere macroeconomică al CFA România. Semnele au fost încurajatoare în primele luni ale anului pentru comerţ, exporturi şi construcţii, şi ceva mai puţin bune pentru industrie, după ce anul trecut creşterea economică a fost de 2,8%, peste aşteptări, titrează ZF.
„Ne aşteptăm la o creştere economică anuală în intervalul 2,5-3% pentru primul trimestru. Consumul privat, în special, rămâne principalul motor al creşterii economice. Impactul cererii externe ar putea rămâne modest, contribuţia fiind în jur de zero“, spune Dumitru Dulgheru, coordonator, echipa Cercetare Macro şi Titluri cu Venit Fix la BCR.
Şi Ionuţ Dumitru, economistul-şef al Raiffeisen Bank, apreciază că cea mai importantă contribuţie la creşterea PIB a fost adusă probabil de consum, în condiţiile în care indicatorii de încredere la nivelul consumatorului, veniturile în termeni reali şi vânzarile cu amănuntul au avut o evoluţie ascendentă. „Datele cu frecvenţă lunară disponibile indică o creştere a activităţii economice în trimestrul I, pe care o estimăm la 0,7% faţă de trimestrul anterior şi de 2,8% faţă de trimestrul I 2014“, spune Dumitru.
Cifra de afaceri în comerţul cu amănuntul, cel mai important indicator privind consumul intern, a înregistrat rezultate bune în ianuarie şi februarie, care au reuşit să compenseze scăderea din martie, astfel că în primul trimestru consumul s-a majorat cu 3% faţă de primele trei luni din 2014. În martie cifra de afaceri din comerţul cu amănuntul a scăzut cu 0,2% faţă de aceeaşi lună din 2014, acesta fiind primul declin consemnat de comerţ după un an şi jumătate de creşteri continue.
Exporturile de bunuri, care au avut o valoare record în 2014 de 52,5 mld. euro, au continuat să crească în primele trei luni din acest an, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut, avansul fiind de aproape 5%, la 13,4 mld. euro. Pe de altă parte, ritmul de creştere al producţiei industriale a încetinit de la un avans 10% în primele două luni din 2014, scăzând la unul de 3% în primele două luni din 2015. Ponderea industriei în PIB a fost anul trecut de aproape 24%, iar contribuţia ei la creşterea economică a fost de 0,9%.
Lucrările de construcţii au început să se dezgheţe. În ianuarie, construcţiile au avut o creştere de 12,9% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, fiind pentru prima dată în ultimii trei ani când prima lună a anului aduce un plus pentru această industrie. În februarie ritmul de creştere a accelerat la 17,7% dând un nou semnal că industria locală de profil ar putea avea un reviriment în 2015. Luna februarie a adus prima creştere pentru lucrările de infrastructură (inginereşti), de 6,7%, după ce în 2014 acestea au înregistrat un declin total de aproape 22%, iar în ianuarie 2015 au fost tot pe minus. Evoluţia încurajatoare a indicatorilor macroeconomici la început de an a influenţat îmbunătăţirea prognozelor analiştilor privind creşterea economică din 2015. Majoritatea băncilor estimează acum o creştere a PIB de 2,7-3% pentru acest an. UniCredit a îmbunătăţit prognoza de creştere economică pentru 2015 de la 2,5% la 2,7%, BCR de la 2,2% la 2,8%, iar Raiffeisen a majorat prognoza PIB de la 2,7% la 3%.
Anul trecut, economia a făcut un salt de 2,8%, peste aşteptări, ascensiunea PIB fiind susţinută atât de cererea externă, cât şi de revenirea cererii interne, în timp ce contribuţia agriculturii a fost modestă. Industria a fost şi anul trecut motorul economiei susţinând alături de comerţul cu amănuntul creşterea PIB. Economia va creşte în perioada 2015-2017 cu peste 3% anual, iar în 2018 avansul PIB va ajunge la 4%, consumul intern şi investiţiile urmând să fie principalele motoare, potrivit Programului de convergenţă, care este revizuit în fiecare an şi transmis la Bruxelles, după ce este aprobat de guvern. În scenariul aplicării măsurilor de relaxare fiscală, creşterea economică va depăşi 4% începând cu 2016 şi va ajunge la 4,8% în 2018. Pe parcursul ultimilor şase ani de la izbucnirea crizei economice, România a înregistrat o creştere economică de peste 3% doar în 2013, ascensiunea PIB fiind atunci de 3,4%.
Susțineți NapocaNews.ro
Într-o lume care cenzurează site-urile de editoriale și știri alternative ca NapocaNews.ro, vă rog să ne sprijiniți financiar printr-o donație pentru informații adevărate și pe românește.
Puteți face o donație prin transfer bancar:
Fundația Culturală Sarmisegetuza - Cluj
(proprietar NapocaNews.ro)
Cont IBAN: RO85BRDE130SV27532721300
👉 Preferi să donezi rapid online?
Poți sprijini NapocaNews.ro imediat folosind PayPal:

