Lideri ETA anchetaţi penal de justiţia spaniolă pentru crime împotriva umanităţii

ETA, plasată pe lista organizațiilor teroriste a UE, este considerată responsabilă de moartea a cel puțin 829 de persoane în atentate comise în numele luptei sale pentru independența Țării Bascilor și Navarrei. Ea a renunțat la violență în octombrie 2011, dar a refuzat să se dizolve, așa cum cereau Parisul și Madridul.

Cinci foști conducători ai grupării teroriste ETA, din care patru sunt încarcerați în Franța, au fost inculpați de un judecător spaniol pentru crime împotriva umanității în urma atentatelor comise de organizația separatistă bască din octombrie 2004, soldate cu 12 victime, relatează Agerpres.

Într-o ordonanță emisă marți, un judecător de la Audiența națională, jurisdicția competentă în materie de terorism în Spania, îl pune sub acuzare pe Jose Antonio Urruticoetxea zis ”Josu Ternera”, conducător istoric al organizației (1977-1992), dat în urmărire după o ultimă tentativă de arestare a lui în Franța, în 2013.

Ordonanța îi vizează și pe foștii șefi militari presupuși Garikoitz Aspiazu Rubina alias ”Txeroki”, arestat în 2008 în Franța, Aitzol Iriondo Yarza, arestat în 2008, și Mikel Carrera Sarobe (capturat în 2010), precum și Aitor Elizaran Aguilar, ex-șef al aparatului politic (reținut în 2009).

Magistratul Juan Pablo Gonzalez detaliază în document atentatele comise de ETA într-o perioadă în care cei cinci sunt suspectați că au condus organizația, între care și atentatul comis în 30 decembrie 2006 pe terminalul 4 al aeroportului Barajas din Madrid, în care și-au pierdut viața doi cetățeni ecuadorieni.

În total, 12 persoane au fost ucise între 2004, data intrării în vigoare a noului Cod penal care prevede noțiunea de ‘crimă împotriva umanității’, și martie 2010, anul ultimului deces, cel al unui polițist francez, ucis în cursul unei urmăriri în regiunea pariziană.

Judecătorul estimează că, în calitate de cei mai înalți conducători ai ETA, o organizație foarte ierarhizată, ei erau la curent și putuseră să dea ”instrucțiuni” cu privire la aceste atentate.

Crima împotriva umanității este ”atacul sistematic împotriva unei părți a populației, compusă din colective urmărite din motive politice și ideologice, a cărei eliminare și expulzare sunt considerate necesare din punct de vedere strategic de organizație din rațiuni politice”, justifică magistratul, estimând că această definiție poate fi reținută.

Ancheta începuse în iulie cu plângerea mai multor asociații ale victimelor ETA, în special ”Demnitate și justiție”.La sfârșitul lunii iulie, justiția spaniolă solicitase deja Franței permisiunea de a interoga opt ex-conducători ai organizației separatiste basce ETA, în cadrul acestei anchete, dintre care mai mulți lideri au fost inculpați în final.

În anii 60/70 ETA a luptat împotriva regimului de dictatură al generalului Franco.

NapocaNews