Parlamentul, acest buboi al democrației la români

Există o gigantică ruptură între popor și cei care își zic aleșii poporului. Parlamentul ar trebui să fie instituția fundamentală a unui regim democratic, locul unde se echilibrează interesele și curentele divergente sau opuse ale societății.

Însă la București și Chișinău Parlamentele au devenit colecții de potentați care apără interesele unor grupuri de șmecheri. Mecanismele de vor sunt deturnate de la adevăratul lor sens, șmecherii profită de pe urma impresiei larg răspândite în electorat ”nu contează ce votăm, tot ei ajung la putere”. Adăugați la asta și blocajele legale și instituționale care îngreunează primenirea clasei politice. De 25 de ani avem aceleași triste figuri, iar dacă apare vreo mutră nouă din spatele ei rânjește tot un pungaș din vechea gardă.

Și nenorocirea este mai mare: șmecherii ăștia fac legile – așa că nu vor face niciodată legi care să le reteze din privilegii sau să aducă o schimbare a componenței găștii. Îi vedeți ce bine știu să-și voteze salarii sau cum se șobolănesc în toate părțile când vine vorba de ridicarea imunității unuia dintre ei. Cu imunitatea treaba e foarte clară: se aplică declarațiilor și acțiunilor politice. Când sunt acuzați că au furat, deputații o trag pe partea politică: eu am făcut o declarație de principii când am deturnat niște milioane în conturile mele.

Nu vor să înțeleagă în ruptul capului că prin acțiunile lor s-au îndepărtat de oamenii cărora le cerșesc voturile din patru în patru ani. Unii dintre ei au ajuns la un așa hal de nesimțire că au impresia că poporul este vinovat.

Ăsta este primul pas spre o răsturnare cu scântei.

George Damian