Nuditatea și sexualitatea par să nu fi fost deloc subiecte tabu pentru strămoșii noștri, dacii și romanii, iar acest lucru este dovedit de numeroasele obiecte cu reprezentări de acest tip găsite în aproape toate zonele fostei provincii romane Dacia, care acum fac subiectul unei expoziții itinerante, denumite „Erotismul în Dacia romană”.
Începând de joi, timp de o lună, expoziția este deschisă la Centrul german din municipiul Bistrița, în clădirea monument istoric cunoscută sub numele de Casa Argintarului, iar vizitatorii vor putea admira peste 80 de piese provenite de la nouă muzee din țară, realizate din ceramică, bronz sau marmură.
Deschiderea expoziției a fost prilej pentru primii vizitatori să se amuze pe seama exponatelor și să își înfrângă, astfel, pudoarea. Custodele Corneliu Gaiu, director în cadrul Complexului Muzeal Județean Bistrița-Năsăud, a explicat, însă, că strămoșii noștri nu erau deloc atât de pudici cum se pretinde a fi societatea contemporană.
„În antichitate, înainte de creștinism, relația față de corpul uman era mai puțin pudică și cu constrângeri legate de textele biblice. Toate textele antice, de la Cântarea cântărilor, fac un elogiu corpului uman, iar redescoperirea nudității, care în antichitatea greco-romană era un mod de exprimare artistică frecventă, s-a făcut când reprezentări antice au fost evidențiate și modelele au fost pe urmă reluate”, a spus Gaiu.
Zeița Venus și amorașii se regăsesc în marea majoritate a pieselor expuse la Bistrița, însă nu lipsesc pandantivele sub formă de falus, care se pare că îi protejau de rău pe cei care le purtau.
„Pandantivele sub formă de falus sunt niște amulete, care erau purtate ca element de protecție a vieții atât de către copii, cât și de către maturi, de către soldați — pentru că multe dintre ele provin din mediul militar. Falusul era și un simbol al fertilității și cu rol antropopaic, care vrea să apere persoanele de rău”, a explicat Corneliu Gaiu.
Expoziția „Erotismul în Dacia Romană” este realizată prin colaborarea dintre nouă muzee: Muzeul Județean de Istorie și Artă Zalău, Muzeul Național de Istorie al Transilvaniei Cluj-Napoca, Muzeul de Istorie din Turda, Muzeul Național al Unirii din Alba Iulia, Muzeul Olteniei din Craiova, Muzeul Regiunii Porților de Fier din Drobeta Turnu Severin, Muzeul Banatului din Timișoara, Muzeul Județean de Etnografie și al Regimentului de Graniță Caransebeș și Complexul Muzeal Bistrița-Năsăud.
NapocaNews
Susțineți NapocaNews.ro
Într-o lume care cenzurează site-urile de editoriale și știri alternative ca NapocaNews.ro, vă rog să ne sprijiniți financiar printr-o donație pentru informații adevărate și pe românește.
Puteți face o donație prin transfer bancar:
Fundația Culturală Sarmisegetuza - Cluj
(proprietar NapocaNews.ro)
Cont IBAN: RO85BRDE130SV27532721300
👉 Preferi să donezi rapid online?
Poți sprijini NapocaNews.ro imediat folosind PayPal:


4 comentarii la “Expoziție „Erotismul în Dacia romană” la Bistrița: daco-romanii antici, un popor deloc pudic. Adorau falusul?”
Numai că noi românii nu avem nimic cu soldații romani. Romanizarea Daciei este o poveste, o părere niciodată dovedită. Romanii, după Carlo Troya, au ocupat o treime din Dacia, iar după Gabriel Gheorghe cam 14%. Treaba cu daco-romanii din titlu este pe dinafară rău de tot, forțată, mincionoasă și răutăcioasă.
Neașteptat pentru un sait ținut de un istoric.
Eu zic sa va uitati la englezi cate cuvinte au din limba latina.Si le au de la soldatii romani.
Mulți dintre soldații romani din Britania erau din Dacia, Sarmația și alte ținuturi locuite de geto-daci. Precum spunea Petru Maior:
„De aceia, măcar că ne-am deprins a zice că limba română e fiica limbii latinesti, adeca acei corecte, TOTUȘI DACĂ VOM AVEA A GRĂI OBLU, LIMBA ROMÂNEASCĂ E MUMA LIMBII CEI LATINEȘTI.”- Istoria pentru începutul românilor în Dacia, p 316, 1812.
Mai mult, idiomurile actuale au apărut mai ales după înființarea așa ziselor state naționale. În antichitate, pare-se, europenii se înțelegeau fără prea multă greutate.
Elina și latina, precum sanscrita, sînt inventate, graiuri vorbite de „elită” pentru a nu se amesteca cu supușii, de aceea au încetat a mai fi vorbite.
in Malta, romanii au stat 11 secole, dar incercati sa gasiti vreun cuvant latin in lb. malteza :)) Au stat 400 ani si in Egipt, iar intrebarea ramane aceeasi… Mai si cum ne latinizara ei pe noi in 165 ani, minune mare!