Inca un tren din Ungaria cu peste 1000 de unguri care merg la Harghita a fost așteptat astăzi în gara Cluj-Napoca cu dansuri populare de către ungurii din oraș.
Pe geamurile vagoanelor au fost arborate zeci de steaguri ale așa-zisului „ținut secuiesc”, iar o mulțime de călători purtau tricouri imprimate cu harta Ungariei mari.
Călătorii care au coborât din tren au scandat „Autonomie” și împotriva Trianonului.
NapocaNews
Susțineți NapocaNews.ro
Într-o lume care cenzurează site-urile de editoriale și știri alternative ca NapocaNews.ro, vă rog să ne sprijiniți financiar printr-o donație pentru informații adevărate și pe românește.
Puteți face o donație prin transfer bancar:
Fundația Culturală Sarmisegetuza - Cluj
(proprietar NapocaNews.ro)
Cont IBAN: RO85BRDE130SV27532721300
👉 Preferi să donezi rapid online?
Poți sprijini NapocaNews.ro imediat folosind PayPal:
Fara comentarii la “Tren din Ungaria cu inscripții Kolozsvar, steaguri autonomiste și scandări de Trianon a trecut azi prin Gara Cluj-Napoca”
”voi românii” ???!?! nu-mi zi! ..pe buletinul tău de identitate scrie Magyarorszàg sau Deutschland
Presupunand ca vlahii/romanii au fost locuitorii acestui pamant care se numeste Ardeal si de unde legiunile romane au fost scoase in 270 d Hristos,avand in vedere ca toate popoarele migratoare(getii,gepizii,avarii,bolgarii)au fost maturate de vantul istoriei ,dupa istoria Dv vlahii/romanii au supravietuit in tot acest timp (6 secole) in munti in niste pesteri.Va rog sa-mi spuneti concret locurile si denumirile pesterilor unde au putut sa supravietuiasca 6 secole pana la intrarea Hunilor?Ca doar au lasat ceva amintiri nu?Ma gandesc la dovezi arheologice ca vase,unelte, resturi menajere inscrisuri pe peretii pesterilor. Care este explicatia ca nu a ramas nici o denumire vlah/roman a ardealului,si de ce a fost necesar sa imprumutati denumirea straveche ungureasca Erdei pe care a-ti modificat ulterior Ardeal spunand ca se trage dupa denumirea de deal?Lingvistul Alexandru Cihac care traia in sec 19 a facut analiza componentei limbii romane (Dictionnaire d'etymologie daco-romane) rezultand ca limba romana continea 47% slav,31,4%latina 8,4% turca 7%greaca 6% maghiara restul de 0,24 limbi necunoscute,dar nici urma de limba dacica,vlaha/romana.Cum explicati?Care este explicatia ca in limba romana si albaneza sunt o serie de elemente comune?Istoria universala nu stie despre faptul ca albanezii o fi migrat din Ardeal pe teritoriul Albaniei istorice,dar descrie ca in secolul 10 vecinatatea Albaniei traia un grup mare de vlahi/romani care se numesc astazi Arumuni sau romani Megleni.Care este explicatia daca sunteti urmasi daco-romani ca si in secolul 19 liturgiile inca se tineau in limba chirilica? Cum se poate ca pe meleagurile stramosilor Dv (Ardeal)nu exista nici o denumire de origine vlaha/romana a raurilor,paraurilor???Daca raspundeti la aceste intrebari va cer scuze,si va rog sa nu va documentati din manualele de istorie ceausiste si din filmele lui Sergiu Nicolaescu.Sper ca nu jignesc pe nimeni cu intrebarile mele simple. Cu stima.P.S nu faceam misto de Dv
Pai tu dute in mongolia pe la stramosi tai, probabil ca teai uitat prea mult la ,,emisiuni” de la diverse haznale tv. In loc sal comemorati pe gingishan ca datorita lui existati pina si de acesta vati dezis, de aici denota curvasareala voastra
…e greu ca ungurii sa recunoasca pe Gingis Han, eii au venit in Ardeal prin 896. Gingis Han a bantuit prin 1214 in Europa, adica cu ca 300 ani mai tarziu. Vezi cate goluri are istoria pe care l-ai invatat? Szilard a pus cateva intrebari, nu degeaba. Continuitatea dacilor nu este dovedita, nici de Daicoviciu , istoricul lui Ceasca, acceptata. Romaneste ungurii au de a face cu Gingis Han, cat romanii cu dacii. Asta e…
Dacă
a) maghiari ocupat ținuturile altora, să zicem că n-au fost români, și atunci au dreptul la acele ținuturi,
atunci
b) romani ocupat ținuturi maghiare și atunci, conform (a), au dreptul la acele ținuturi.
Mai mult, dacă
1) administrația maghiară a maghiarizat la greu și defavorizat românii cît au avut puterea,
atunci
2) administrația românească ar trebui, după modelul (1) să românizeze la greu.
Vedeți! nici un argument maghiar nu ține, ie șubred, caraghios, poate fi ușor demontat.
Românii cît au trăit sub stăpînire străină totdeauna au cerut ca drepturile lor să fie respectate sau să le fie date înapoi, ceea ce dovedește, dacă ar mai fi nevoie, vechimea lor.
„Arheologii români și-au concentrat multă vreme eforturile pentru a descoperi elemente care sa susțină textul din Gesta Hungarorum cum că cetatea ar fi reprezentat reședința conducătorului local Gelu. Aceste eforturi nu au fost încununate de succes”…. Daicoviciu cu o luna inainte de moarte a renegat, continuitatea dacilor pe pamntul romanesc, pe pamantul ardelenesc. Asa ca las-o mai moale cu minciunile voastre ibanescule! Tigani ati fost, tigani ati ramas! Esti din banie, din caracal oltene?
@Szabó Szilard Românii si secuii în viziunea cronicilor maghiare — Simon de Keza (sfârsitul
sec. XIII)
Mai ramasesera dintre huni trei mii de barbati care au scapat cu fuga din razboiul Crimhildin4
si care, temându-se de popoarele din apus, au ramas tot timpul în câmpia de la Chigla5, pâna
în vremea lui Arpad. Acestia nu s-au chemat aici huni, ci secui. Caci toti acesti secui sunt ramasite
ale hunilor6 care, când au aflat ca ungurii se întorc din nou în Pannonia7, le-au iesit în cale, când
se întorceau, în Rutenia si, dupa ce au cucerit împreuna Pannonia, au dobândit o parte din aceasta,
dar nu în câmpia Pannoniei, ci vecini cu românii, au avut aceeasi soarta în muntii de granita.
De aceea, amestecân du-se cu românii, se spune ca se folosesc de literele lor.8
Întemeierea unei manastiri catolice pe un pamânt luat de la români (1223)
În numele Sfintei Treimi una si nedespartita, Andrei2, din mila lui Dumnezeu rege al
Ungariei s…t întarim prin privilegiul de fata tinutul luat de la români pe care mai înainte îl
daruisem spre mântuirea sufletului nostru aceleiasi manastiri3, punând sa i se dea în stapânire
prin mijlocirea credinciosului si iubitului nostru Benedict, care în vremea aceea era voievod al
Transilvaniei. Hotarul acestui tinut începând de la râul Olt, unde este capatul unei insule, se
suie printr-o mlastina ce se numeste Eguerpotak pâna la fagetul care se numeste Nogebik si,
la capatul acestui faget, se varsa în râuletul numit Arpas si de aici, de-a lungul aceluiasi râulet,
se urca pâna la muntii înalti si mergând pe acesti munti se coboara spre plaiul de miazazi pâna
la râul numit Cârta si pe acest râu ajunge la râul Olt si aici se sfarseste.
Românii în adunarea generala a Transilvaniei — Alba Iulia, 11 martie 1291
Noi Andrei,1 din mila lui Dumnezeu regele Ungariei, aducem la cunostinta tuturor carora
se cuvine ca, atunci când am tinut noi împreuna cu toti nobilii, sasii, secuii si românii din partile
Transilvaniei o adunare la Alba Iulia, pentru îndreptarea starii acestora, cu sfatul tuturor
prelatilor si baronilor regatului nostru, care se aflau cu noi în acea vreme, magistrul Ugrinus,
iubitul si credinciosul nostru, ridicându-se în acea adunare a noastra, a cerut sa i se înapoieze
si restituie prin noi niste mosii ale sale numite Fagaras si Sâmbata, aflatoare lânga râul Olt,
zicând ca i-au fost înstrainate pe nedrept si a înfatisat actele si privilegiile sale cu privire la
aceasta.
Iar noi, voind sa ne lamurim mai bine asupra pricinei numitelor mosii, adica daca ele au
fost sau nu ale numitului magistru Ugrinus, am pus sa se cerceteze cu luare aminte printre
numitii nobili, printre sasi, secui si români, daca se stie ca numitele mosii apartin de drept si
legiuit numitului magistru Ugrinus. Acestia toti si fiecare în parte au declarat ca pomenitele
mosii numite Fagaras si Sâmbata au fost si sunt ale magistrului Ugrinus si ale înaintasilor sai.
Asadar noi, deoarece am vazut si am aflat ca acele mosii apartin de drept si legiuit
acestui magistru Ugrinus, i le-am înapoiat si restituit împreuna cu toate folosintele si cu tot ce
tin de ele, numitului magistru Ugrinus si prin el mostenitorilor sai si urmasilor acestor
mostenitori, ca sa le stapâneasca pe veci si nestramutat, în acelasi fel si cu aceeasi deplinatate
cu care au fost stapânite si tinute aceste mosii de catre înaintasii lui Ugrinus.
Dat în Alba Iulia, în duminica Invocavit2, în anul Domnului o mie doua sute nouazeci si unu
…Attila a fost prezent pe campia Panonica in jurul anilor 431. Secuii sunt ramasite acestor osteni, fiind adevaratii urmasi ai hunilor. Prin 876 au revenit maghiarii si au gonit triburile de slavi, bulgari (?) de pe teritoriile transilvanene. Ungurii au domnit in Ardeal pana in primul razboi mondial, cand prin tradare romanii au cotropit Ardealul. Cu dacii ? Doar cu cotcodacii au de a face romanasii. Oltenii sunt un amestec de turci/aromani (adica asiatici) si tiganii adusi ca slugi din India de Batu Han (tot asiatici) . Rezulta ca romanii sint neam de asiatici, Simplu ca bonjour!
Stimabile Szabó Szilárd , sau ce draq o fi insemnad chestiile astea batute de vreun bebelus pe tastatura. Sper aa nu te superi daca iti spun ca esti p.rost facut gramada, da ? :))))
Pantera Roz era academiciana pe langa tine, ca e o vorba, „esti mai p.rost ca Pantera Roz”.
Sa nu te astepti ca incep acum sa-ti desfiintez aberatiile idioate, scornite de alti trepanati ca tine si puse in carti scrise in hurangutana voastra, ca s-o cititi doar voi, desigur.
Du-te si te baga cu capul in hazna si trage tare pe gat, ca e mai curat rahatul decat ce cretinisme elucrubezi.
Citeste si ce spun strainii macar, …b.ou cu tatze ce esti, „vaca cu cabina”.
…cand te-a fatat ma-ta primele tale silabe au fost muuuhhhh. Un bou este un animal respectabil langa tine, numai tampenii scrii. Ba vita, istoria ta este buna in haznaua olteneasca, pe care o folosesti ca baza de ingrasaminte chimice in gradina proprie. Mi se intoarce stomacul cu asa iidioti, cu o Istorie inventata si mintita de niste istorici la comanda, ca la croitorul din colt. Mi-e mila de tina, apusenii va considera jegul Europei, tiganimea europeana. Bleahhh,…..
Maghiarofoni, maghiarizati – raspunsul biologiei celulare
Rezultatele unei culturi speciale
fragment din Cultura, Confesiune si Rasa in Transilvania, Campia Tisei si Panonia
Naţia ungureascã „nu este bazatã nici pe legãturi de sânge şi nici pe legãturi etnice”
– recunoaşte învãţatul ungur Tibor Joo în Nouvelle revue de Hongrie.
Cultura e liantul maghiarizaţilor – logic!
Doctorii Petru Râmneanţu şi Petru David au procedat, pe cale ştiinţificã, la stabilirea originii etnice a populaţiei din sud-estul Transilvaniei pe baza compoziţiei sanguine, iar rezultatul cercetãrii l-au publicat sub numele „Cercetãri asupra originii etnice a populaţiei din sud-estul Transilvaniei pe baza compoziţiei serologice a sângelui”, în 1935, în „Buletinul eugenic şi biopolitic” (pg 36-66). Dupã 10.600 de analize serologice asupra aşa zişilor secui, cercetarea constatã cã indicele sanguin ale acestora este în proporţie covârşitoare identic cu al românilor şi diferã radical de indicele sanguin al maghiarilor propriu-zişi. Frecvenţa distribuţiei grupelor sanguine AB0, bogatã în antigenul A (tracã-europeanã) şi sãracã în antigenul B (asiaticã) este identicã cu a românilor! şi fãrã o asemenea determinare neechivocã, ştiinţificã concluzia logicã nu putea fi alta! O mânã de apãrãtori, originari din st epele Asiei, trimişi sã ajute la paza trecãtorilor, înguste şi neprielnice, de invaziile rudelor rãmase în urmã (în stepele euro-asiatice), nu putea schimba etnia populaţiei din curbura Carpaţilor.
Milton G. Lehrer, în lucrarea ARDEALUL PÃMÂNT ROMÂNESC scrie: „Iatã un auxiliar al istoriei (nn – serologia), pe care nu-l puteau desigur prevedea ungurii la începutul operei lor nefaste de transformare a unui pãmânt curat românesc într-unul cu aspect CURAT UNGURESC”.
Geneticianul de la Standford, L.L. Covalli-Sforza, care a studiat recent baza etnicã în Ungaria a gãsit şi acolo un procent ridicol de mic de unguri!
Azi, prin paleogeneticã şi analiza comparatã a ADN, se confirmã studiile menţionate mai sus, şi se aduc noi date obiective în istorie. De altfel, caracteristicile antropologice ale românilor şi ale românilor secuizaţi sunt complet diferite de ale maghiarilor: indicele cefalic la primii oscilând între 81,45 şi 81,60 pe când maghiarii îl au în jur de 87,80!2 pg 86
Statisticile austriece dupã alungarea turcilor din câmpia Dunãrii arãtau ceva, nu totul însã: în 1725, se declarau vorbitori de maghiarã în BudaPesta 19%, iar în fictivul regat, 29% în 1787. Deci 19%, respectiv 29% maghiarofoni. Dar câţi dintre maghiarofoni erau maghiarizaţi şi câţi maghiari? O dilemã la care rãspunde azi genetica.
Douã studii ale Academiei ungare nelãmuresc, chiar dacã autorii simt nevoaia sã îndulceascã rezultatul ştiinţific. Pentru publicul larg am preluat de la profesorul de biologie celularã Corneliu Tarba de la Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj Napoca câteva definiţii şi lãmuriri din domeniul geneticii, astfel: Prin polimorfism genetic se înţelege existenţa în populaţie a mai multor forme/secvenţe nucleotidice într-o anumitã regiune (locus) a(l) unui lanţ de ADN. Anumite carcateristici genetice, ce se transmit pe linie maternã pot fi evaluate prin studiul unor secvenţe de ADN mitocondrial (ADNmt), deoarece mitocondriile se moştenesc exclusiv pe linie maternã. In schimb, înrudirea pe linie paternã, poate fi studiatã pe baza ADN-ului din cromosomul Y, deoarece acesta se transmite exclusiv pe linie paternã. Prin haplogrup se inţelege în general un grup genealogic care are aceeaşi origine, foarte probabil un strãmoş comun. Traducerile aparţin prof. C.Tarba. Notele profesorului din corpul traducerilor le-am marcat între paranteze drepte cu indicaţia n.C.T..
Analiza pe linie maternã şi mãsuratori biogeografice a maghiarofonilor vechi şi moderni
În studiul „Comparison of maternal lineage and biogeographic measurements of ancient and modern Hungarian populations”, publicat în 2007 în American Journal of Physical Anthropology ,1343 (Nov 2007), pag. 354-388, se face analiza descendenţei materne a maghiarofonilor de azi. Iatã rezumatul studiului: „Limba ungarã aparţine ramurii fino-ugrice a familiei uralice, dar vorbitorii de limba ungarã au locuit în Europa Centrala de mai bine de 1000 de ani, înconjuraţi de vorbitori ai unor limbi indo-europene neînrudite. Pentru a studia continuitatea pe linie maternã între populaţiile ungureşti vechi şi cele moderne, au fost analizate [n.C.T. -diverse] polimorfisme în regiunile SHVI [n.C.T.-segmentelor hipervariabile I] şi a codificãrii proteinelor din secvenţele ADN mitocondriale [n.C.T. -ADNmt] a 27 probe/eşantioane vechi (secolele X-XI), 101 unguri de astãzi şi 76 probe ale unor secui de astãzi, vorbitori de limba maghiarã din Transilvania. Datele au fost comparate cu secvenţe de la 57 populaţii europene şi asiatice, inclusiv populaţii fino-ugrice, şi s-au executat analize statistice pentru a investiga starea lor de înrudire geneticã. Numai 2 din 27 probe ale ungurilor din vechime sunt fãrã ambiguitate de origine asiaticã, restul aparţin unuia din haplogrupurile vest eurasiatice [n.C.T. -cred cã ar fi fost mai corect sa spunã „est europene si/sau vest asiatice”], dar pot fi vãzute/gãsite unele afinitãţi asiatice şi efectul genetic al populaţiilor cu care ungurii din vechime au venit în contact în timpul migratiilor lor. Apar diferenţe puternice când probele sunt analizate în conformitate cu statutul social aparent, judecat dupã bunurile din mormânt. Indivizii de rând prezintã o predominanţã a haplogrupurilor ADNmt (H, R, T) comune în Eurasia de vest, în timp ce indivizii cu statut înalt, de presupus cuceritori unguri, prezintã o distribuţie mai heterogena a haplogrupurilor, cu haplogrupurile (N1a, X), care sunt prezente intr-o frecvenţã foarte joasã în populaţiile moderne din întreaga lume de astãzi şi absente în populaţiile ungureşti şi secuieşti recente. Populaţiile moderne vorbitoare de limbã maghiarã par a fi în mod specific europene. Datele noastre demonstreazã cã existã diferenţe genetice semnificative între populaţiile vorbitoare de limba maghiarã din vechime şi cele de astãzi, fãrã sã se vadã vreo continuitate geneticã.”
Rezultatele acestui studiu bazat pe ADNmt ne spune cã doar 2 din 27 de probe din vechime sunt în mod cert o origine asiaticã (deci, maghiarã, cumanã, peceneagã, avarã cumulat). Aşa cum o lasã sã se înţeleagã şi documentele papale şi a altor învãţaţi ai vremurilor trecute – enumerate pânã acum fãrã a avea o proporţie precisã, adicã 7,4% ascendenţã asiaticã la populaţiile din Panonia la anul 1000, ungurii erau o micã minoritate, erau în fond o elitã grupatã în 17 clanuri.
Analiza comosomilor Y a maghiarofonilor din bazinul „carpatic”
Recenta lucrare Y-chromosome analysis of ancient Hungarian and two modern Hungarian-speaking populations from the Carpathian Basin elaboratã de aceiaşi autori de la Institutul de Geneticã al Academiei ungare, din Seghedin, în 2008, confirmã studiile Râmneanţu&David şi L.L. Covalli-Sforza – avem de a face în fapt cu autohtonii maghiarizaţi. Iatã mai jos rezumatul lucrãrii: „Populaţia ungureascã aparţine din punct de vedere lingvistic la ramura fino-ugricã a familiei uralice. Alela Tat C este un marcator (marker) interesant în contextul fino-ugric, distribuit în toate populaţiile ce vorbesc o limbã fino-ugricã, cu excepţia ungurilor. Se ridicã întrebarea dacã vechii unguri, care s-au aşezat în bazinul Carpatic aveau/purtau acest polimorfism sau nu [n.C.T.- în gene]. 100 de bãrbaţi din Ungaria de astãzi, 97 de secui (o populaţie vorbitoare de limba maghiarã din Transilvania) şi 4 probe/eşantioane de os unguresc de provenienţã arheologicã din secolul X au fost studiate pentru acest polimorfism. Printre indivizii de astãzi numai un secui poartã alela Tat C, în timp ce dintre cele 4 resturi osoase/scheletale 2 posedã alela. Aceastã descoperire din urmã, chiar dacã se ia în considerare numãrul redus de probe, pare sã indice o descendenţã siberianã a ungurilor invadatori, care au dispãrut ulterior în mare mãsurã. Bazat pe 22 de markeri binari din cromosomul Y, cele 2 populaţii vorbitoare de limbã maghiarã de astãzi împãrtãşesc componente [n.C.T.-genetice] similare cu alţi europeni, cu excepţia prezenţei haplogrupului P*(xM173) în probele de origine secuiascã [n.n.- 1 din 97], care ar putea reflecta o legaturã cu Asia Centralã, şi frecvenţa înaltã a haplogrupului J, atât la secui cât şi la unguri. Analiza SMD [scalare multidimensionalã] bazatã pe valorile frecvenţei de haplogrup confirmã cã populaţiile moderne de unguri şi secui sunt genetic apropiat înrudite şi similare cu populaţiile din Europa Centralã şi Balcani”.
Mai jos, comentariul profesorului Corneliu Tarba la rezumatul lucrarii Y-chromosome analysis …: „Am vãzut cã aceastã analizã este fãcutã de autori unguri, de aceea, în ciuda aparenţei de obiectivitate stiinţificã şi pentru cã aceste lucruri sunt de multe ori incomplet sprijinite statistic, trebuie avut anumite rezerve. Dacã pentru aşa zişii secui, care sunt probabil câteva sute de mii, un eşantion de aproape 100 de indivizi este oarecum suficient, pentru cele 10 milioane de unguri ar fi fost nevioie de un eşantion de cel puţin 1000 de indivizi, in timp ce pentru populaţia veche ar fi trebuit sâ se utilizeze cel puţin 27 de eşantioane, aşa cum au fost studiate în cazul ANDmt. Se pune întrebarea: pe ce bazâ au foat alese doar 4 probe, dintre care, în mod miraculos, 2 au arãtat caractere asiatice? Oricum, chiar dupã aceşti autori unguri, se înţelege cã ei sunt maghiari doar din punct de vedere lingvistic. Afirmaţia din text legatã însã de înrudirea strânsã a ungurilor şi secuilor, pe baza frecvenţei apropiate a haplogrupului (de fapt, a haplogrupurilor J, pentru cã sunt mai multe) este cam trasã de pãr. Cred cã în concluziile lucrãrii discutate mai sus, situaţia este mai obiectiv prezentatã, deşi ambele texte omit sã vorbeascã despre prezenţa şi caracteristicile genetice apropiate ale românilor”.
Concluziile studiului sunt încã mai precise decât rezumatul, iatã-le: „Datele noastre sugereazã cã alela Tat C, care este larg raspânditã în populaţiile vorbitoare de limbi uralice, a fost substanţial prezentã în populaţia maghiarã veche când aceasta a traversat Carpaţii şi s-a aşezat în bazinul Carpatic. Ceea ce am aflat ne furnizeazã dovada pentru absenţa ei virtualã în populaţiile recente ce vorbesc maghiara, cu excepţia unui singur bãrbat din grupul secuiesc. Acest contrast, în ciuda stabilitãţii lingvistice relative, poate fi atribuit unei combinaţii a faptului cã maghiarii erau o elita dominantã, a cãror limbã a fost acceptatã de cãtre mai numeroasele populaţii pre-existente (in cea mai mare parte, Slavi şi Avari), şi efectele unui numãr substanţial de imigraţii şi incursiuni post-maghiare. Modelul cromosomal Y al ungurilor şi secuilor de astãzi poate fi în cea mai mare parte explicat în mod adecvat în cadrul modelului/peisajului genetic european. Ca şi în cazul altor europeni, cromosomii Y sunt caracterizaţi prin linii genealogice timpurii derivate de la locuitorii paleolitici şi de cãtre un impact minor al episoadelor migratoare neolitice şi post-neolitice. În acord cu studii anterioare, populaţiile ce vorbesc ungureşte sunt genetic strâns înrudite cu vecinii lor geografici. Ungurii şi secuii se grupeazã strâns împreunã cu alţi centro-europeni (de ex., Cehi şi Slovaci), dar mai ales cu populaţiile balcanice. Existã douã excepţii. Haplogrupul P*(xM173) este aproape absent în Europa continentalã. Prezenţa acestui haplogrup la secui ar putea indica o legaturã cu populaţiile din Asia Centralã. De asemenea, existã o frecvenţã ridicatã a haplogrupului J. Aceasta ar putea reflecta contribuţii anatoliene şi sud-balcanice la zestrea geneticã a ungurilor şi secuilor, dar datele istorice şi analizele comparative ale liniilor maternale ale populaţiilor ungureşti vechi sugereazã cã migraţiile anterioare ale ungurilor ar fi putut de asemenea contribui la prezenţa acestei linii genealogice în bazinul carpatic”.
Profesorul român mai observã cã geneticieni unguri au şi anumite jaloane istorice prescrise: „Sigur, aceastã ultimã afirmaţie, din concluzia lucrãrii în discuţie, ar putea fi parţial adevaratã, dar oare de ce evitã aceşti autori în mod sistematic de a aminti cã cea mai probabilã sursã a acestui haplogrup J2 ar putea fi tocmai românii maghiarizaţi lingvistic? Ei nu sunt menţionaţi printre vecinii importanţi, fiind probabil incluşi la capitolul „populaţii balcanice”. Autorii evitã sã spunã despre care dintre cele douã haplogrupuri J este vorba, dar referinţa la „contribuţii anatoliene şi sud-balcanice” ne spune cã este vorba despre haplogrupul J2. Acesta este prezent în populaţia româneascã cu o frecvenţã destul de mare (mai mare chiar decât la unele populaţii sud-dunãrene (de ex., sârbi, croaţi, bulgari) şi cel puţin de douã ori mai mare decât la populaţia din Ungaria de astãzi, fiind evident cea mai sigurã sursã a acestei aşa-zise „caracteristici genetice ungureşti”, fãcând parte, cel mai probabil, din zestrea geneticã „traco-dacicã a românilor”. Aceasta nu este o simplã presupunere ci este sprijinitã de cercetãri ale unor geneticieni strãini, care au observat cã anumite populaţii izolate de vlahi (vorbitori ai unei limbi romanice) din Macedonia şi nordul Greciei au o frecvenţã foarte mare a haplogrupului J2 (25%), ceea ce este doar cu puţin mai micã decât frecvenţa întâlnitã în presupusele locuri de origine ale acestui haplogrup.”
Din ansamblul celor douã studii ale Academiei ungare rezultã cã din certitudinea de 7,4% ascendenţã asiaticã pe linie maternã la anul 1000 s-a ajuns la certitudinea de 1,03% ascendenţã asiaticã pe linie paternã în zilele noastre. Geneticieni români ar trebui sã continue studiile mãcar la maghiarofonii din Câmpia Tisei şi Curbura Carpatilor pentru a afla purtãtorii care au atât o ascendenţã maternã cât şi una paternã asiaticã.
….cine draq are chef sa-ti citeasca tampeniile, Treci la subiect boule, scurt si concis, nu te afli la haznaua parinteasca, cu dereglari stomacale. Istorie romanii, ma pufneste rasul. Doar legende si basme, inventata de prostime, scrisa pentru prostime. Nu un erou legendar, putini scriitori si compozitori, nimic. Din ucigasi faceti eroi, din hoti ministri, din tarani parlamentari, din semidocti, senatori. Mandri puteti fi, n-am ce spune!
avem de a face în fapt cu autohtonii maghiarizaţi.
Draga Lorand,sunteti multi ca tine? Oricand m-as imprieteni cu unii ca tine, pt. ca vezi, asta inseamna sa fii "om" si civilizat. Am avut experiente frumoase, atat in Ungaria, cat si in Transilvania si nu poate fi nimic mai inaltator decat sa vezi oameni de diferite natii infratindu-se! Felicitari pt. postare.
@Szabó Szilárd Ai citit cumva Cronica anonima Gesta Hungarorum ? (http://discovery.ucl.ac.uk/18975/1/18975.pdf)
The dukes of the Ruthenes, albeit unwillingly, nevertheless conceded all
these things to Duke Álmos, but they told Duke Álmos that, after leaving the land of Galicia,41 they should descend westward beyond the Havas [Houos] wood into the land of Pannonia, that had previously been the land of King Attila, and they recommended to them the land of Pannonia as being good beyond measure. For they said that there flowed the most noble spring waters, the Danube and Tisza [Tyscia] and other most noble springs, abounding in good fish, in which land there lived the Slavs [Sclavi], Bulgarians [Bulgarii] and Vlachs [Blachii], and the shepherds of the
Romans [pastores Romanorum].42
24. Of the land of Transylvania [Ultrasilvana]67
And while they tarried there some while, Tuhutum, father of Horca, as he was a shrewd man, when he learned from the inhabitants of the goodness of the land of Transylvania, where Gelou, a certain Vlach [quidam Blacus], held sway, strove through the grace of Duke Árpád, his lord, to acquire the land of Transylvania for himself and his posterity. This was later so done, for the posterity of Tuhutum up to the time of the holy King Stephen held the land of Transylvania and would have held it longer, had the younger Gyla with his two sons, Biuia and Bucna, wished to be Christians and not always opposed the holy king, as will be said in the following.
When the father of Ogmand, Tuhutum’s scout, circling like
a wolf, viewed, as much as the human gaze may, the goodness and fertility of the land and its inhabitants, he loved it more than can be said and returned most swiftly to his lord. When he arrived, he spoke much to his lord of the goodness of that land: that that land was washed by the best rivers, whose names and merits he listed, that in their sands they gathered gold and that the gold of that land was the best, and that they mined there salt and salt crystals [sal et saligenia], and that the inhabitants of that land
were the basest of the whole world, because they were Vlachs [Blasii] and Slavs, because they had nothing else for arms than bows and arrows and because their duke, Geleou [sic], was inconstant and did not have around him good warriors who dared stand against the courage of the Hungarians, because they had suffered many injuries from the Cumans and Pechenegs [Picenatis].70
26. How they went against Gelu [sic]
Then Tuhutum, having heard of the goodness of that land, sent his envoys to Duke Árpád to ask his permission to go beyond the woods [ultra silvas] to fight Duke Gelou. Duke Árpád, having taken counsel, commended Tuhutum’s wish and he gave him permission to go beyond the woods to fight Duke Gelou. When Tuhutum heard this from an envoy, he readied himself with his warriors and, having left his companions there, went forth eastwards beyond the woods against Gelou, duke of the Vlachs. Gelou, duke of Transylvania, hearing of his arrival, gathered his army and rode speedily towards him in order to stop him at the Meszes Gates, but Tuhutum,
crossing the wood in one day, arrived at the Almás [Almas] river. Then both armies came upon each other, with the river lying between them. Duke Gelou planned to stop them there with his archers.
27. Of the death of Gelu
Next morning, before daybreak, Tuhutum divided his army in two and he sent one part a little way upstream so that, having crossed the river, they might attack while Gelou’s warriors were still unawares. This was done. And because they had an easy crossing, both forces arrived on the field at the same time and they fought fiercely, but the warriors of Duke Gelou were defeated and many of them slain and more captured. When Gelou, their duke, saw this, he fled for his life along with a few men. As he was
in flight, hastening to his castle beside the Szamos river, Tuhutum’s warriors, boldly pursuing Duke Gelou, slew him beside the Kapus river [fluvium Copus]. Then the inhabitants of the land, seeing the death of their lord, giving the right hand of their own free will chose to themselves as lord Tuhutum, father of Horca, and in that place which is called Esculeu, they confirmed their pledge with an oath and from that day 31
the place is called Esculeu, because they swore there.71 Tuhutum possessed that land peacefully and happily from that day, but his posterity possessed it only up to the times of the holy King Stephen. Tuhutum begat Horca, Horca begat Geula and Zubor, Geula begat two two daughters, of whom one was called Caroldu and the other Saroltu and Sarolt was the mother of the holy King Stephen. Zumbor begat the younger Geula, father of Bua and Bucna, during whose time the holy King Stephen subjugated to himself the land of Transylvania and led Geula in fetters to Hungary
and held him imprisoned for all the days of his life because he was false in faith and refused to be a Christian and did many things against the holy King Stephen, even though he was of the line of his mother.
28. Of Duke Menumorout
Tosu and Zobolsu, with victory won, returned to Duke Árpád, subduing the whole people from the Szamos river to the Körös, and none dared raise a hand against them. And Menumourut, their duke, preferred to make ready his escape to Greece than to proceed against them. And thereafter, having set forth, they descended by a certain river called Humusouer to the mire of Zerep. And then having set forth they reached Szeghalom [Zeguholmu], and they wanted to cross the Körös there, in order to fight against Menumorout, but Menumorout’s warriors came and denied them the crossing. Then, having set forth, riding for a day, they camped beside the small mountains
[parvos montes], and riding from there along the Turu river they arrived at the Tisza, and crossing the Tisza river at the harbour of Dorogma [Drugma], they obtained there by the grace of Duke Árpád a great land for a certain Cuman warrior, Huhot by name, which his descendants still have.
Then, moving the army on, they came to the Temes river and encamped
beside the Ford of Sands [Vadum Arenarum], and when they sought to cross the Temes’s flow, there came to oppose them Glad, of whose line Ajtony [Othum] 45 descended, the duke of that country, with a great army of horsemen and foot soldiers, supported by Cumans, Bulgarians and Vlachs.
test
Bobolea bravo , dar mai este o conica mai veche scrisa inainte prin anul 1100 si se numeste cronica lui Nestor.
Ungurii trecură pe lângă Kiev, peste muntele care și acum se numește Ugors Koie, și au ajuns la Nipru și-și întinseră corturile, căci erau nomazi, cum sunt polovcii. Venind dinspre răsărit, mergeau grăbiți prin munții cei înalți, care s-au numit Ungurești ( este vorba de Carpații Păduroși), și începură să se lupte cu volohii și cu slavii care trăiau acolo. În urmă însă ungurii goniră pe volohi, și luară în stăpânire această țară și se așezară cu slavii împreună pe care și-i supuseseră și de atunci țara se numește Ungaria.
Totu e sa vrei sa citesti.
Problema e alta chiar daca hotzu stie adevarul , el ca sa fure zice ca el are dreptate. Si mai grav ca asta care scrie de rau despre romani e si el sigur daca isi face test ADN ori roman ori slav maghiarizat , asta daca nu are ochii mici si alungiti.
Multe documente, poate majoritatea, sînt falsuri!
Puțină lume știe că „Gesta Hungarorum” sau „Faptele Ungurilor” a fost găsită a Viena, nu la Budapesta sau altundeva-n Ungaria, la 1601, început de sec XVII! Se presupune că ar fi o copie după un document mai vechi.
Se prea poate că documentu-i o făcătură a curții de la Viena ce, în acea perioadă, se pregătea să ia de la otomani Panonia, pe care o ocupă în 1687.
…vas ca spirirele s-au mai domolit. Asa da, asa se poate ajunge si la o conersatie, nu numai la injuraturi reciproce, oare car tine …??? ;))))