Congresul Diasporei un eșec tehnocrato-liberal organizat ”pe genunchi”

Ani de zile, cei circa cinci milioane de români din străinătate, au așteptat cu speranță și nerăbdare organizarea unui Congres al Diasporei, care să-i reprezinte în Țara Mamă, să-și spună păsurile și să ajute România. Românii din Diaspora, după ce au fost umiliți la alegerile prezidențiale din 2009 și 2014, formând celebrele cozi ale rușinii din fața ambasadelor și consulatelor României din capitalele Europei, că așa ar fi vrut Titus Corlățean, au trebuit să treacă și prin batjocorirea organizării unui Congres al Românilor de Pretutindeni la București de către gruparea tehnocrato-liberală care conduce România se pare doar spre neant. Românii din Diaspora votând în 2014 un nou președinte sas au crezut greșit că nu vor mai fi batjocura și calul de bătaie al autorităților de la București. Din păcate, s-au înșelat amarnic şi astăzi Diaspora este umilită şi mai ignorată de către Bucureşti. Întâmplarea a făcut să fiu în Capitala României pentru o lansare de carte, unde m-am întâlnit cu câțiva participanţi la preconizatul Congres al românilor de pretutindeni. Speranțele au fost mari înainte de Congresul Diasporei, dar dezamăgirile au fost uriașe după întrunirea eşuată în derizoriu. Deputatul Mircea Lubanovici, președintele Comisiei pentru Diaspora din cadrul Camerei Deputaților, nu fost capabil să organizeze în condiții optime şi profesionist această mult așteptată și necesară întrunire a Diasporei la Parlamentul României. Mircea Lubanovici a organizat în parte, în ochii opiniei interesate, un fel de chermeză socială în interesul unui grup minuscul de apropiați sau amici politici. Numeroși români veniți de pesta hotare, care și-au lăsat afacerile și serviciul pentru a fi prezenți la București, au gustat până la fund paharul dezamăgirii și amărăciunii. Românii chemați au cheltuit bani pe bilete de avion, cazare, masă și alte sume aferente unei călătorii, ca să fie așteptați la Casa Poporului doar de Mircea Lubanovici și câţiva parlamentari fără notorietate. La Congres nu a venit președintele Klaus Iohannis, deși a fost ales în funcția supremă de Diaspora, dar ”recunoștința e floare rară”, nici premierul tehnocrat Dacian Cioloș nu a sosit, fiind pregătit doar să curețe lacul din Delta Văcărești, patriarhul PF Daniel nu mai ajuns nici el, aflând se pare că congresul devine o filială a cultelor neoprotestante, iar Alina Gorghiu și Vasile Blaga au ignorat pe reprezentanții românilor din Diaspora, aceștia fiind interesaţi de diasporeni doar în ziua alegerilor ca masă de manevră și atât. Din păcate, Congresul Românilor din Diaspora s-a dovedit un fiasco așa cum reiese din declarațiile unor participanți marcanți la această întrunire în care funcțiile de conducere au fost alese major de la cultele penticostale și baptiste. Jurnalistul Sorin Cehan, președintele UJRP a scris un interesant material în presa din Austria despre evenimentul ratat al congresului: ”Congresul Românilor de Pretutindeni este, în prezent, etichetat drept “Congresul pocăiţilor”. Să nu ne facem iluzii că nu e aşa. Nu i s-a dat nicio importanţă la nivel de stat, pentru a nu se crea o instituţie reprezentativă care să facă concurenţă Parlamentului. E un obiectiv plauzibil. Diaspora a fost închisă în curtea mică a bisericii, unde e în general linişte.Congresul a fost golit de conţinut, pentru ca diaspora să nu poată avea o voce credibilă, ci doar una ruptă de realitate. Pastorul Marius Livanu nu este genul de om care să bată cu pumnul în masă pentru drepturile încălcate ale românilor. Este prea politicos şi bine crescut pentru şerpăria în care trebuie să se manifeste. Întâmplarea poate a avut un rol în finalul dezarmant al Congresului, dar iarăşi, statistic, este imposibil să fi ieşit aşa fără anumite “ajustări” făcute de mâna omului. O altă ocazie pentru a oferi reprezentativitate românilor din diaspora nu va mai exista prea curând.Problemele de imagine ale Congresului nu îi va împiedica pe congresmani să ia atitudine şi să spună lucrurilor pe nume, pentru a exploata calitatea oficială de reprezentanţi.”

Nemulțumirile despre alegerile biroului executiv și a consiliului de conducere au apărut chiar la finalul congresului. Nina Ghiţă, delegată din Grecia la congres şi aleasă în Consiliul Românilor de Pretutindeni, acuză, într-un comunicat de presă, că la întrunirea de la Bucureşti s-au făcut ”ilegalităţi”. În comunicat reproduce şi o discuţie cu mai mulţi delegaţi despre desfăşurarea Congresului. Conţinutul este elocvent.”Conform prevederilor legii 299/2007, art.8 & 9, si a metodologiei care o însoțește, am participat în perioada 24 – 25 Iunie 2016 la lucrările Congresului Românilor de Pretutindeni, la Palatul Parlamentului, delegata de o parte de românii din Grecia să le reprezint interesele. Din păcate, ajunși în Palatul Parlamentului, la începutul lucrărilor am fost anunțați că, Secretariatul Tehnic, care conform prevederilor legale trebuia să asigure si desfășurarea acestuia, s-a retras. Desi am obiectat, răspunsul primit a fost cel puțin halucinant, “vom fi acuzați că influentam”. Rolul acestuia, esential în desfășurarea Congresului, cel puțin în ce priveste partea tehnică, adică acea de a consemna lucrările, a fost redus la tipărirea buletinelor de vot si la numărarea voturilor. Legislatia este clară si nu conține decât două articole de lege care, sunt usor de interpretat.Mai exact, în dispozitiile art.8, pct. 3, se spune: ” Cu prilejul primei sale reuniuni, Congresul Românilor de Pretutindeni isi va desemna organele de conducere si va elabora regulamentul de functionare.”Desemnarea organelor de conducere a avut loc si aici mă refer la cadru. Nu fac parte din numărul celor care au propus si au votat 35 de membri în Consiliu. Am votat un număr de 9 dar numărul de 35 a fost supus la vot si aprobat de majoritate.Desi, conform prevederilor legale, art.9, pct. 1, ar fi trebuit să stabilim modul de organizare si functionare al Consiliului Românilor de Pretutindeni, care trebuia dezbătut si aprobat de toti membrii prezenti la Congres, s-a trecut imediat la propuneri în funcții si alegerea membrilor Consiliului, dorința majorității. În continuare, membrii Congresului au ales un Consiliu, conform art. 9, pct. 1, din care fac parte.Scopul prezenței mele la acest Congres a fost cel prevăzut de lege si nu obtinerea de funcții sau numai obținerea unei funcții în cadrul Consiliului. Sub nicio formă nu pot accepta o funcție (nu am semnat niciodată preluarea acesteia) din care să nu pot reprezenta interesele celor care m-au delegat”.

Și scrierea procesului verbal al Congresului Românilor de pretutindeni oferă o dovadă de amatorism, scris parcă pe genunchi, decupat parcă din piesele lui IL Caragiale. Andi Rădiu de la Gazeta Românească din Italia a publicat un facsimil al procesului verbal al congresului care e de râsu` plânsu, vorba poetului Nichita Stănescu: ” Este vorba de procesul verbal despre desfăşurarea Congresului. Întocmit în mod creativ, pe o foaie dintr-un carnet, scris de mână fără mult talent caligrafic, dar şi fără talent ortografic, acest document care va fi înaintat Parlamentului României spune – Modul de funcţionare şi organizare a Consiliului Românilor de Pretutindeni, precum şi organele de conducere ale Congresului Românilor de Pretutindeni, se va (sic! – n.r.) definitiva, vota şi trimite către birourile permanente reunite ale Camerei deputaţilor şi Senatului, în data de 26 iunie 2016, în modalitate on-line.”Se vor definitiva, că sunt mai multe! Dar să trecem mai departe: urmează trei rânduri halucinante, dealtfel şi tăiate:“Prin această decizie se prelungeşte Congresul Românilor de Pretutindeni până pe data de 26 iunie 20167, ora 23.59.” Să râzi, sau să plângi? La 23.59 si 30 de secunde ar fi fost prea târziu. “Acest proces verbal s-a încheiat astăzi, 25 iunie 2016 la Palatul Parlamentului.” Urmează câteva semnături indescifrabile, aparent ale lui Tommy Tomescu şi Marius Livanu”.

Aceste nereguli statutare, regulamentare și organizatorice au făcut-o pe d-na Laura Hant, delegata Austriei la Congres, să ia poziție într-o scrisoare deschisă: ”Am participat la primul Congresul al românilor de pretutindeni, care s-a desfasurat la Palatul Parlamentului în perioada 24-25 iunie si am fost aleasa sa fac parte din Consiliul românilor de pretutindeni. Acesta a fost format din 35 de membri, alesi sambata 25 iunie prin vot secret, și este forul de reprezentare a românilor din diaspora în relatia cu autoritățile statului român.Credeam ca acest consiliu nou ales este cel care va redacta, imediat dupa alegerea sa, un statut care sa fie aprobat de toti participantii la Congres.Statutul care ar fi trebuit sa fie apoi aprobat de cei prezenti ar fi creat un cadru legal si transparent care sa precizeze, printre altele, modul de constituire si functionare al Consiliului reprezentativ al romanilor de pretutindeni, structura si organele sale, modul de lucru al sau si procedura de alegere a organelor de conducere si reprezentare a romanilor de pretutindeni.Toate acestea credeam ca vor fi discutate si cuprinse intr-un statul aprobat de majoritatea celor prezenti la Congres, pentru a pune la dispozitia participantilor un cadru legal si democratic de lucru. Abia dupa aprobarea statului ar fi trebuit sa se deruleze sedinta de constituire a organelor executive si alegerea presedintelui.Din nefericire, lucrurile au decurs dupa bunul plac al celor care au condus, inca de la inceputul congresului, sedinta de lucru.In momentul in care am realizat ca intreg congresul se desfasoara dupa o agenda a bunului plac, impusa de coordonatorii “de la centru” am refuzat sa mai candidez pentru vreo functie, devenind astfel martor neimplicat intr-o farsa caragialesca.Repet, congresul romanilor de pretutindeni s-a desfasurat fara o ordine de zi, fara regulament de sedinta si fara un statut.Toata mascarada s-a redus la alegerea organelor consiliului, cele ale biroului executiv si, mai ales, a presedintelui.Intr-un comunicat de presa al agentiei Agerpres citeam, cu uimire, ca “Președintele Consiliului românilor de pretutindeni a declarat că, deocamdată, se lucrează la statutul și la regulamentul Consiliului, iar acestea probabil vor fi gata în aceste zile.”Nu pot sa nu ma intreb, cine lucreaza? Nu era de datoria congresului sa faca acest lucru in plenul sau? Nu pentru asta am fost delegați?”

Congresul Românilor de pretutindeni organizat dezastruos de Mircea Lubanovici și compania sa a avut și victime colaterale, un deputat care s-a mutat în clădirea Parlamentului României, unde doarme pe sofale și mănâncă cu sufertașul, ca să facă economie din banii de chirie. Senatorul Ioan Iovescu s-a mutat, pe ascuns, în Casa Poporului. Acesta şi-a adus mai multe lucruri personale, printre care chiar şi lame de ras. Totul a ieşit la iveală în momentul în care alesul şi-a dat demisia din grupul UNPR şi a vrut să-şi mute lucrurile la sala PSD, conform presei centrale.Senatorul şi-a mutat domiciliul în Casa Poporul de aproximativ o săptămână. Acesta şi-a adus crătiţe, tigăi, haine, lame de ras şi chiar şi lenjerie intimă. Bărbatul doarme pe fotoliile din Senat şi nu pare deloc că l-ar deranja acest lucru. Colegii săi, însă sunt revoltaţi.“Toaleta și-o face la baie. …mi-a fot jenă pur si simplu să spun lucrul ăsta. Are 40 de milioane să se se ducă la un hotel. Aici doarme, aici face toaleta, aici își schimbă ciorapii. Se întâlnește cu femeile de serviciu și e dezbrăcat până la brâu că vine omul de la baie”, povesteşte unul dintre colegii senatorului, potrivit România TV.Senatorul susţine că de fapt, nu s-a mutat în Senat, ci a rămas doar de această dată, din cauza Congresului românilor de pretutindeni care a avut loc sâmbătă. Bărbatul susţine că respectivul congres s-a terminat târziu şi că nu a mai plecat acasă.

După o astfel de sarabandă a ”defecțiunilor” organizatorice, deputatul Mircea Lubanovici ar trebui să deconteze financiar, politic și chiar moral organizarea acestui pseudo-congres, despre care s-a dovedit că nu a reușit să îi reprezinte pe românii din Diaspora, fiind mai degrabă proiectat în pripă și amatoricește. E strigător la cer că tehnocrații lui Dacian Cioloș impuși de președintele Klaus Iohannis în fruntea României, ca urmare a votului din noiembrie 2014, i-a recompensat pe românii din Diaspora cu o fantomă imobilă de Congres al românilor de pretutindeni, care nu onorează democrația și pe cei care au ales să nu se rupă de țară chiar dacă trăiesc și muncesc în afara granițelor României, dar cu sufletul și votul sunt alături de patria mamă. Proasta organizare a Congresului Diasporei este și o palmă dată PNL, pentru că nu a fost în stare să se implice în buna desfășurare a acestuia. Co-președinții liberali Vasile Blaga și Alina Gorghiu au girat cu ignoranță, flit și dezinteres total Congresul românilor de pretutindeni și l-au lăsat pe mâna unor persoane fără pricepere în a coagula voința românilor din Diaspora. Eșecul Congresului Diasporei este și eșecul președintelui Iohannis, a premierului Cioloș, dar și a PNL, pentru că nu au înțeles sau nu au vrut să înțeleagă miza uriașă a unei astfel de întruniri la care au participat români din toată lumea, care și-au cheltuit din timpul, energiile și banii lor, pentru a se pune în slujba țării, iar autoritățile de la București le-au dat cu flit și cu un uriaș dezinteres public, care sunt sigur că li se va întoarce cu ”vârf și îndesat” la următoarele alegeri din partea Diasporei, care nu mai crede în vocile de sirenă ale tehnocraților demagogi, cu salarii uriașe de la Bruxelles.

Ionuț Țene – Jurnalul Românesc