Carte inedită despre latura umană a Primul Război Mondial, lansată la UBB Cluj-Napoca

Academia Română alături de Universitatea Babeș-Bolyai au organizat astăzi evenimentul de lansare a cărții intitulate Marele Război și Europa Danubiano-Pontică, sub coordonarea profesorului Francesco Guida.

Deși s-ar putea pune întrebarea de ce este necesară încă o carte despre Primul Război Mondial? cei care au inițiat această traducere din limba italiată s-au gândit la faptul că după 100 de ani reevaluarea războiului cu o nouă perspectivă și noi date poate îmbogăți perspectiva asupra unui război mai ales asupra unei zone mai puțin cercetată, cea balcanică, socotită marginală, a precizat Ana-Victoria Sima, care împreună cu profesoarea Monica Fekete de la Facultatea de Istorie au îngrijit volumul de față.

Rectorul universității Babeș-Bolyai, academicianul Ioan Aurel Pop a încadrat lansarea acestei cărți în nevoia de comemorare a evenimentelor petrecute în urmă cu 100 de ani.

„Nicio carte despre evenimentele de acum 100 de ani nu este de prisos, iar prof. Guida a făcut un act de specialitate dar și de cultură. Sunt autori majoritatea italieni, dar nu numai, care se referă la aproape toate țările din zona est europeană. Din partea noastră îl văd și pe Rudolf Dinu, care este și director al Institutului Român de Cultură și cercetare romanistică de la Veneția, dar sunt specialiști de amploare aici, pe care Francesco Guida a reușit să-i controleze, să le așeze lucrările într- o ordine firească astfel încât să se contureze o imagine a Marelul Război, care a lăsat în conștiință această imagine și care a continuat să fie numit așa chiar și după cel de-al doilea război mondial. Ca român, pot să spun că asemănările izbitoare între Italia și România în acei ani sunt extraordinare, nu ne gândim totdeauna la ele: ambele țări au făcut parte din rândul Triplei Alianțe și au părăsit această unitate de state, au fost pe o perioadă de timp mai lungă sau mai scurtă neutre și au intrat apoi au intrat de partea Triplei Înțelegeri. Asemănarea este extraordinară. Asemănările continuă și specialiștii în istorie modernă ne-ar putea confirma. Îmi amintesc de profesorul Ștefan Damian care nu de mult a publicat niște scrisori de război ale italienilor extraordinar de frumoase, emoționante, din spitalele din Transilvania, scrisori adresate către case, către familii, care au fost confiscate de către cenzură. Așa s-au păstrat în arhivele noastre. Sunt episoade de viață, care confirmă latura umană a celor care au participat la acest război, care pe mulți i-a tulburat. El rămâne o experiență de viață extraordinară, cunoașterea acestui conflict este o datorie și pentru istorici și pentru neistorici”, a adăugat Ioan Aurel Pop.

Prof. univ. dr. Ioan Bolovan, prorectorul UBB, a precizat că Centenarul izbucnirii primului război mondial a prilejuit istoricilor redactarea unor lucrări de sinteză, monografii, ediții de documente și memorialistică, cercetărilor și celor interesați de contextul, amploarea și consecințele Marelui Război, Potrivit dânsului, marile sinteze anglo-saxone s-au concentrat pe evenimente petrecute în frontul de vest, în caz secundar pe cel de est și puțin sau deloc de operațiile militare din N Italiei, pen. Balcanică și zona danubiană.

„Acest demers reprezintă introducerea în circuitul istoriografic a unor cercetări inedite sau extinderea de noi perspective a unor fronturi, datoria istoricilor italieni, croați, sloveni, sârbi, muntenegreni, unguri, români, bulgari, turci, greci, ucrainieni fiind cercetarea arhivelor pentru scoaterea la lumină a unor documente noi, relevante pentru ce s-a întâmplat atunci, dar și redactarea unor sinteze care să completeze lucrările ce au ocultat deliberat sau nu realitățile din zona balcanică. Inițiativa din 2015 a prestigioasei reviste italiene de a dedica un număr special frontului balcanic mai puțin cunoscut rămâne una meritorie. Coordonatorul volumului este un istoric consacrat, un foarte bun cunoscător al realităților din spațiul balcanic și danubian în foarte mare măsură, este unul din cei mai avizați în istoria modernă și contemporană a omeniei”, a afirmat istoricul Ioan Bolovan.

NapocaNews