Veste bună? Huffington Post: România a rămas o insulă într-o mare de interese rusești

Într-un articol, intitulat „Trump – efecte de undă în Europa” şi publicat la începutul acestei săptămâni în Huffington Post se analizează pe larg situaţia din Europa după alegerea lui Donald Trump.

În ce priveşte Europa de Est, articolul arată că situaţia a devenit favorabilă Rusiei şi atrage atenţia asupra României, care a rămas „o insulă într-o mare de interese rusești”.

Huffington Post susţine că scutul anti-rachetă de la Deveselu reprezintă o „garanție extinsă dată de SUA și NATO României” – acesta fiind motivul pentru care atât populaţia, cât şi partidele politice susţin la unison o politică pro-americană.

„În România situația este stabilă, pe 11 decembrie au loc alegeri parlamentare dar ambele partide cotate cu șanse (Partidul Social Democrat și Partidul Național Liberal) sunt atât pro-europene, cât și proatlantice”, arată autorii articolului din Huffington Post.

Tendințele politice din mai multe țări europene deviază periculos către extremism și ruperea de UE. În 2015, grecii l-au ales pe Alexis Tsipras ca prim-ministru, un lider carismatic, dar cu vederi puternice de stânga. În Ungaria, premierul Viktor Orban este unul dintre liderii din Europa de Est cu cele mai puternice opinii eurosceptice, iar în Europa Centrală, liderii politici polonezi exprimă același nivel de euroscepticism ca Ungaria.

Sub președinția lui Andrzej Duda, Polonia respinge deciziile UE luate la Bruxelles, motivând că acestea nu ar trebui să fie automat acceptate în Varșovia.

Două evenimente majore petrecute în anul 2016 ar fi tras un semnal de alarmă puternic asupra noii tendinţe a politicii europene.

În 23 iunie 2016, alegătorii din Marea Britanie au decis în favoarea părăsirii Uniunii Europene, un rezultat cunoscut sub numele de Brexit. Această decizie a lăsat SUA fără un aliat important în cadrul structurii UE. Al doilea eveniment major s-a petrecut pe 15 iulie 2016, când Turcia a fost zguduită de o lovitură de stat. Puciul a eșuat și a fost urmat de o acţiune de epurare a armatei de către administraţia Erdogan. Lovitura de stat a zguduit structura alianței NATO, în care Turcia este un membru important, astfel Ankara a decis să se distanţeze de Washington, exprimându-şi clar orientarea către Moscova

În Germania, afluxul mare de imigranți din Orientul Mijlociu, a dus la o scădere semnificativă a sprijinului şi popularităţii cancelarului Angela Merkel în rândul alegătorilor germani. În Austria, candidatul prezidențial susţinut de Verzi, Alexander Van der Bellen, a câştigat alegerile datorită luptei sale pentru Uniunea Europeană. În Franța, partidul Frontul Național, condus de Marine Le Pen este din ce în ce mai popular printre francezi.

Tendințele și evenimentele descrise indică faptul că, în Europa, moștenirea politică a unității este contestată puternic din cauza realităților dure de austeritate economică, criza refugiaților și încercările de diminuare a identității naționale

Pentru Rusia, obiectivul unei apropieri cu SUA constă în ridicarea sancțiunilor economice impuse după anexarea regiunii Crimeea, sancţiuni care au afectat grav economia acestui stat. Liderul de la Kremlin va dori ca Trump să recunoască dreptul de proprietate al Rusiei asupra zonei Crimeea – ceva ce nici un stat major nu a făcut până acum. Putin consideră, de asemenea, că Rusia are dreptul la o sferă de influență asupra fostelor republici ale Uniunii Sovietice din Europa de Est şi Europa Centrală. Situația actuală din Europa de Est pare favorabilă obiectivelor rusești.

În Serbia, guvernul condus de Tomislav Nikolić menține legături strânse cu Rusia, fiind una dintre cele mai importante aliate ale Kremlinului, nu datorită vreunei fraternităţi slavo-ortodoxe, ci ca urmare a calculului politic și al propagandei difuzate prin intermediul mass-mediei locale.

În Ungaria, premierul Viktor Orban are vederi clare pro-ruse. Moscova este de două ori mai influentă în țară prin parteneriatul cu Orban și, în același timp, administraţia de la Kremlin finanţează mişcarea Jobbik, un grup xenofob. Astfel, prin aceste manevre, Moscova are doi aliați în țară: unul în opoziție, și unul la putere. În calitate de membru al UE și NATO, Ungaria „este în măsură să influențeze agenda politică și a proceselor de luare a deciziilor de către aceste organisme”.

Recentele alegeri din Republica Moldova l-au desemnat pe Igor Dodon câștigător. În timp ce rezultatul este contestat de mii de cetățeni din diaspora, rezultatul alegerilor nu se va schimba. Dodon este un puternic lider pro-rus și este de așteptat să propulseze Moldova înspre Rusia.

În Bulgaria, situaţia este similară. Rumen Radev, candidatul socialist, a câştigat alegerile prezidenţiale, determinând demisia prim-ministrului, Boiko Borisov. În perioada comunistă, Bulgaria a fost cel mai apropiat membru al Uniunii Sovietice.

În opoziție cu aceste tendințe, România se află printre puţinele țările din Europa de Est, care, împreună cu Polonia, în Europa Centrală, menține în continuare o puternică dorință de a se distanta de Rusia, spune analiza citată

Țările Baltice, Letonia, Estonia și Lituania sunt membre ale Organizației Tratatului Atlanticului de Nord și Uniunea Europeană, iar protecţia SUA este absolut necesară. Cu toate acestea, declarațiile de campanie ale lui Donald Trump, potrivit cărora statele NATO trebuie să plătească mai mult pentru apărare, ambivalența lui faţă de Crimeea și aluziile la modul în care America nu poate apăra membrii împotriva acțiunii militare rusești generează îngrijorare puternică pentru guvernele locale.

România este un membru al Organizației Tratatului Atlanticului de Nord și al Uniunii Europene, însă este înconjurată de state proruse. În prezent, peisajul politic local, este stabil, iar țara va organiza alegeri parlamentare în 11 decembrie. Alegerile și campaniile aferente se desfăşoară pe fondul luptei anticorupţie, pe lângă preocuparea și suspiciunea cu privire la potențiale manevre şi implicaţii ruseşti în politică.

NapocaNews