Zilele Tioltiurenilor și Bârlenilor la 700 de ani

Duminică, 23 iulie 2017, laTioltiur s-au desfășurat Zilele Tioltiurenilor și Bârlenilor care au consemnat 700 de ani de la prima atestare documentară a satelor Bârlea și Tioltiur. Serbarea a fost organizată de Fundația ”TEOFILOS”, Consiliul Județean Cluj, Primăria și Consiliul Local Cornești.

Dimineața tioltiurenii și oaspeții au participat la slujba divină de la Biserica locală și ulterior au luat parte la târgul de carte și produse artizanate.

În același timp au fost lansate cărți și s-au desfșurat expoziții la Biserica de lemn și de la Școala din Tioltiur.

Un moment remarcabil din cadrul manifestărilor cultural –artistice l-a constituit lansarea celei de-a treia cărți enciclopedie dedicată Tioluturului și tioltiurenilor, semnată de omul de cultură Vasile Iușan. Titlul cărții este unul provocator și actual – „TIOLTIURENII de la Comuna Primitivă la Internet”. Într-un asemenea mod, Vasile Iușan ne familirizează cu conținutul cărții: satul primordial și parcursul tioltiurenilor către satul global.

Cartea dispune de documente esențiale, materiale sugestive, interviuri cu locuitorii și sunt completate de ilustrații color și alb/negru.

Dacă prima carte s-a axat pe istoria Tioltiurului și cea de-a doua a constat într-o enciclopedie album despre tioltiureni, ultima carte a fost orientată pe descrierea Tioltiurului și tioltirenilor în cadrul istoriei Transilvaniei și al României. Vasile Iușan proiectează imaginea Tioltiurului din Dacia și o trece prin deznaționalizarea și discriminarea românilor în cadrul alianței celor trei națiuni Unio Trium Nationum (Uniunea celor trei națiuni), a iluminismului Școlii Ardelene și a Mișcării Democratice din Europa și o poartă pe aripile Marii Uniri de la Alba Iulia, dar și prin proiectul socialismului românesc, a revoluției din anul 1989. Conceptual, autorul încadrează „drumul” ca un reper antropologic și geopolitic. În cele din urmă vom călători pe „drumurile” tioltiurenilor – Drumul Domnilor, Drumul pâinii, Drumul cânepii, Drumul oilor sau Drumul învățăturii.

Pe de alte parte, cartea dispune de numeroase documente din arhiva statului român, de opiniile și argumentele unor istorici de referință din arealul românesc precum sunt academicianul Ioan Aurel Pop, prof.univ.dr. Ioan Bolovan, prof.univ.dr. Ioan Bojan, doctorul în istorie Vasile Lechințan și mulți alții.

În prefața cărții prof. dr. Radu Kretzudava semnalează că: „Unii istorici, în ultimele lor lucrări, slavizează istoria Transilvaniei din Evul Mediu și ignoră realitatea faptului că românii erau defavorizați și exploatați crunt și fără apel pe bază etnică, națională, la urma urmei, pentru că românii se aflau pe pământurile moșilor și strămoșilor ancestrali, și o rezumă la exploatarea socială. Chiar și această monografie demonstrează cu prisosință cum maghiarii, veniți cu sabia în mână, s-au făcut stăpâni samovolnici pe pământurile românilor tioltiureni, reduși la statutul de iobagi. Extrem de grav și rușinos este faptul că, în marea lor tiranie, și-au luat nume de familie după numele locurilor băștinașilor români pe care i-au cucerit, ca apoi să spună că localitățile care le denumeau după numele lor, maghiarizate sau germanizate, sunt teritorii și localități maghiare de drept. Prima mențiune documentară a satului din 1317, de Totor, ar veni chipurile de la numele grofului Totori Mihaly, și nu numele grofului de la denumirea românească a localității de Tioltiur de .a toponimul Tiocuri, care caracteriza forma de relief în care era așezată localitatea”.

Pe de altă parte, Casa de Editură DOKIA a mai lansat volumul de proză a lui Viorel Prodan „Așteptând ploaia”.

Manifestările cultural-artistice au culminat cu un spectacol folcloric, care a fost moderat de Liana Mirela Rus. În cadrul spectacolului folcloric s-au produs interpreții de muzică populară Irina Someșan, Maria Marcu, Ciprian Picovici, Marinela Zegrean Istici, etc. Spectacolul folcloric a avut un scop de binefacere propunându-și să contribuie la reabilitarea Bisericii de lemn din Tioltiur.

Octavian Sergentu