Ministru de externe de la Kiev, declaraţie cu tupeu. Acuză România de „intenţii ascunse” privind Bucovina de nord

În timpul vizitei întreprinse la București, ministrul ucrainean de Externe, Pavlo Klimkin, s-a întâlnit cu membrii Comisia pentru comunităţile de români din afara graniţelor ţării din cadrul Parlamentului României. Întrebat de membrii comisiei speciale despre avizul Comisiei de la Veneția, Pavlo Klimkin a subliniat că nu poate garanta că Parlamentul va ține cont de recomandări și le va include în text – notează Agenția BucPress.

Potrivit unui comunicat remis Agenției BucPress de vicepreședintele Comisiei pentru comunităţile de români din afara graniţelor ţării, Matei Adrian Dobrovie, la întrebarea de ce nu s-a optat pentru o formulă de compromis precum exceptarea limbilor UE de la aplicarea art.7, Klimkin a susținut că textul legii educației este interpretat greșit și că în școlile cu predare în limbile minorităților naționale, materiile pot fi studiate în limbile UE.

Pavlo Klimkin a mai spus că Ministrul Educației, Lilia Grinevici, e dispusă să negocieze aplicarea legii și că se va pune accent pe o comunicare mai bună cu comunitatea românească. Șeful diplomației ucrainene a susținut că legea educației nu restricționează dreptul de a învăța în limba română, dar că din clasa a V-a unele materii vor fi predate în limba ucraineană, iar apoi numărul acestora va crește.

Pavlo Klimkin s-a referit mai mult la situația comunității maghiare din Ucraina, arătând că mulți membri ai acesteia nu cunosc limba de stat, nu pot ocupa funcții publice și nu pot intra la facultăți, și prin urmare, ar fi discriminați. El a dat exemplul localității Beregovo, unde 75% dintre cetățenii ucraineni de etnie maghiară nu au reușit să treacă nici un examen și nici nu s-au prezentat. Oficialul a recunoscut totuși că situația comunităților românești nu poate fi comparată cu cea a celor maghiare și că nu o cunoaște atât de bine.

Ministrul ucrainean de Externe s-a declarat dispus să discute cu comunitățile românești și a fost agreată de principiu o vizită la Cernăuți a comisiei speciale din Parlamentul României – informează Matei Adrian Dobrovie.

Întrebat de avizul Comisiei de la Veneția, el a subliniat că nu poate garanta că Parlamentul va ține cont de recomandări și le va include în text, titrează BucPress.

Româna e acuzată indirect că şi-ar dori reunificarea cu Bucovina de nord şi Bugeac.

NapocaNews