Rezervația Valea Fânațelor – o stepă kalmucă necunoscută la marginea Clujului

Pare incredibil, dar este adevărat. La cinci kilometri de oraș, în extravilanul Clujului se află o rezervație naturală care te transpune în peisajul sau vegetația din stepa kalmucă sau Donbass. Această rezervație unică în România este foarte puțin cunoscută și deloc exploatată turistic, documentar sau chiar ca și platou de filmare pentru producții cu acțiuni specifice stepei. Valea Fânațelor, așa cunoscută de clujeni, este ignorată de toți factroii de răspundere, deși ar putea fi un magnet turistic și o atracție exotică pentru cei îndrăgostiți de peisajul de stepă. Aici cresc plante sau animale și insecte specifice hinterlandului Volgăi. Publicitatea pentru Valea Fânațelor este însă zero din păcate. Iată ce ne spun specialiștii de la site-ul aeerodonawordpress.com: Rezervația Naturală Fânațele Clujului este o arie naturală protejată, care are ca scop conservarea complexului de vegetație cu elemente din flora specifică stepelor continentale (conform Hotărârii Guvernului nr. 2151/2014). Specificul acestei zone este dat de vegetaţia de stepă, similară cu cea din Asia sau din estul extrem al Europei, unde se găsesc sute de specii de plante, unele protejate. Încă din 1925, o suprafaţă de 7,5 hectare din Fânaţele Clujului a fost desemnată arie protejată, fiind chiar îngrădită pentru a se limita pagubele produse de oamenii sau animalele care ar fi pătruns în acel perimetru.Începând cu 1950, o mare parte a zonei a fost sacrificată de administraţia comunistă, în locul vegetaţiei de stepă apărând terenuri arabile. Enciclopedia României scrie despre această arie geografică rară: Fânaţele Clujului este o rezervaţie floristică situată la 3-4 km nord de oraşul Cluj-Napoca, de o parte şi de alta a Văii Fânaţelor. Este înconjurată de coline cu înălţimi cuprinse între 500 şi 600 m, presărate cu numeroase movile de pământ numite de localnici „ţicle” sau „copârşaie” ce au apărut din cauza alunerărilor de teren. Rezervaţia naturală a fost declarată arie protejată prin prin Legea Nr.5 din 6 martie 2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Nr.142 din 12 aprilie 2000 (privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național – Secțiunea a III-a – zone protejate). Rezervaţia ocupă circa 80 ha de teren variat şi accidentat pe care se află o movilă în formă de domă înaltă de 30-35 m şi lungă de 400 m. Flora este bogată şi variată, cuprinzând aproape toate speciile caracteristice câmpiei ardelene: Centaurea trinervia, Bulbocodium vernum, Crambe tatarica, Salvia nutans, Salvia transsilvanica (jaleşul românesc), Serratula wolffii (gălbinare). În partea nordică a movilei, unde evaporarea apei e mai mică şi diferenţele de temperatură anuale sunt mai mari, este favorizată apariţia unei vegetaţii de pădure. În partea sudică unde evapoararea este mai intensă şi diferenţele anuale de temperatură sunt mai mici, este facilitată instalarea şi stabilizarea unei vegetaţii de stepă.Este ciudată prezenţa acestor plante de stepă într-o regiune geografică în care clima nu corespunde celei din zonele unde cresc de obicei. Explicaţia specialiştilor este că Fânaţele Clujului sunt nişte oaze de vegetaţie de stepă păstrate aproape intacte dintr-o perioadă străveche, mai caldă şi uscată, când specii din Siberia au migrat spre Occident şi au ajuns până la noi.

Cei de la Tranislvania Magica sunt printre puținii care promovează stepa de la marginea Clujului pe site-ul de profil: Rezervaţia botanică are o suprafaţă totală de câteva zeci de hectare, fiind formată din trei arii protejate. Rezervaţia este împărţită în două sectoare de către Valea Fânaţelor (Valea Caldă). Partea de nord poartă numele de Copârşaie, iar cea sudică – Valea lui Craiu. Fânaţele Clujului au intrat în atenţia specialiştilor încă de la începutul secolului trecut, aceştia luptându-se de atunci pentru protejarea acestei zone.Încă din 1925, o suprafaţă de 7,5 hectare din Fânaţele Clujului a fost desemnată arie protejată, fiind chiar îngrădită pentru a se limita pagubele produse de oamenii sau animalele care ar fi pătruns în acel perimetru. Din păcate, începând cu 1950, o mare parte a zonei a fost sacrificată de administraţia comunistă, în locul vegetaţiei de stepă apărând terenuri arabile. Accesul în Rezervaţia Fânaţele Clujului este relativ simplu. Din Cluj, din zona cartierului Iris, se merge pe strada Valea Fânaţelor, cea care “taie” Dealul Sfântu Gheorghe. De pe coama dealului orașul poate fi văzut în întregime “de sus”, iar la nord putând fi văzute glimeele, denumite şi copârşaie (sicrie) de către localnici din cauza formei specifice, de pe Dealul Bogomaia. Rezervația ocupă 75.000 m2. Solul bogat în carbonat de calciu, relieful accidentat și climatul plăcut au dus la dezvoltarea aici a unei vegetații de stepă, similară celei din partea sudică a Ucrainei. Au fost identificate aici 450 unități sistemice, printre cele mai valoroase numărându-se xerofilele pontice, cele pontico-mediterane, plantele continental-orientale, ș.a.Rezervația este cunoscută și ca fiind unicul loc din România unde trăiește vipera de fâneață (Vipera ursinii rakosiensis). Aici se găsesc glimeele formațiuni calcaroase pozitive, înalte care pot fi escaladate. Deși defrișarea este interzisă prin Legea 265/2006, localnicii de la casele de la poalele dealului își trimit vitele la păscut distrugând rezervația, iar lemnul e tăiat pentru foc. Poate a sosit vremea ca Rezervația Valea Fânațelor să reintre în circuitul turistic al Clujului, să devină un punct de atracție pentru specialiștii de plante și formațiuni geologice rare. În acest perimetru s-a păstrat o natură unică, specifică stepei kalmuce, care trebuie exploatată științific și turistic.E și o zonă în care se pot turna filme artistice, coproducții internaționale despre bătălia de la Stalingrad de exemplu.

Ionuț Țene

Foto: Transilvania Magica