Poetul clujean Ion Cristofor susține o conferință despre Eminescu la ICR Tel Aviv de Ziua Culturii Naționale

Celebrarea Zilei Culturii Naţionale – lansări de carte şi conferinţa ‘Eminescu în Transilvania’ susţinută de Ion Cristofor, 11 ianuarie 2018, ora 17:00, sediul ICR Tel Aviv.

Institutul Cultural Român de la Tel Aviv, în colaborare cu Asociaţia Scriitorilor Israelieni de Limbă Română, vă invită la un eveniment literar de excepţie dedicat marelui poet naţional al României, Mihai Eminescu, sub egida Zilei Culturii Naţionale.

Evenimentul, în limba română, va avea loc, joi, 11 ianuarie 2018, ora 17:00 la sediul ICR Tel Aviv.

Programul evenimentului:

Moderator: Edgard Bitel, ziarist, membru în comitetul executiv ASILR

Ion Cristofor, scriitor şi critic literar: ‘Eminescu în Transilvania’, despre opera ‘omului deplin al culturii româneşti’ şi legăturile lui profunde cu Transilvania în contextul aniversării Marii Uniri.

Abstract: ‘Obârşia strămoşilor lui Mihai Eminescu este Transilvania. Cel mai recent biograf al poetului, Ion Roşu, reia ipoteza lansată de Dimitrie Vatamaniuc, a originilor transilvane a Eminovicilor. Strămoşii lui au descins în ţara de Sus după 1778. După unii cercetători Blajul ar fi ţinutul de baştină, după alţii Banatul sau Răşinarii. Vom analiza toate aceste ipoteze. Legăturile lui Eminescu cu Transilvania sunt multiple. Debutul său se petrece în Familia lui Iosif Vulcan, cel care-i schimbă numele din Eminovici. Analizez legăturile lui cu Aron Pumnul, un alt ardelean. După moartea profesorului său preferat, Aron Pumnul, în anul 1866, Mihai Eminescu se lasă de şcoală şi porneşte de la Cernăuţi pe Drumul cel mare împărătesc spre capitala românismului – Blajul, cu gândul de a-şi da e examenele restante pentru a absolvi clasa III-a. Ajuns în marginea Blajului pe dealul înalt numit Hula, el face un popas sub un tei impunător, azi ,,Teiul lui Eminescu’, să privească panorama oraşului, de care îşi legase mari speranţe. Eminescu entuziasmat exclamă:,,Te salut din inimă, Romă mică, îţi mulţumesc, Dumnezeule, că m-ai ajutat s-o pot vedea!’.

Biografii lui Eminescu au cercetat această perioadă din viaţa poetului, scopul călătoriei lui Mihai Eminescu spre Blaj şi urmările acestei călătorii. Însuşi Eminescu, în romanul autobiografic ‘Geniu pustiu’ povesteşte călătoria sa spre Blaj din vara anului 1866: ‘Într-o zi frumoasă de vară, îmi făcui legăturica, o pusei în vârful băţului şi-o luai la picior pe drumul cel mare împărătesc. Holdele miroseau şi se coceau de arşiţa soarelui…eu îmi pusesem pălăria în vârful capului astfel încât fruntea rămânea liberă şi goală şi fluieram alene un cântec monoton, şi numai lucii şi mari picături de sudoare îmi curgeau pe frunte deasupra obrazului’.

Voi analiza îndeaproape legăturile poetului cu ardelenii, modul în care gazetarul va dezbate problemele românilor din această provincie istorică. De asemenea voi analiza receptarea, entuziastă, a poeziei lui Eminescu în Transilvania, inclusiv cea din postumitate. Fără a trece sub tăcere studiul obtuz al canonicului Grama, dar şi faptul că prima lucrare de doctorat dedicată lui Eminescu aparţine unui ardelean.’

Recital de poezie în limbile română, ebraică şi idiş- vor fi lecturate creaţii literare semnate de Mihai Eminescu, precum şi poezii semnate de Ion Cristofor

Prelegerea ‘Despre Eminescu în limba ebraică şi limba idiş’ susţinută de prof. Lucian Zeev Herşcovici

Lansarea celor mai noi volume semnate de scriitori israelieni de origine română: ‘Dragoste în amurg’ de Ada Shaulov Enghelberg (prezintă: Magdalena Brătescu), ‘Dadu’ de Adina Rosenkranz Herşcovici (prezintă: Prof. Lucian Zeev Herşcovici), ‘O îngheţată cu gust amar’ şi ‘Autobuzul de noapte’ de Madeleine Davidsohn (prezintă: Etgard Bitel), ‘O vizită în Palestina’ şi ‘O viaţă în întrebări şi răspunsuri’ de G.Mosari (prezintă: Teşu Solomovici).

Programul muzical al serii va fi susţinut de elevii şcolii de Muzică Akadma din Ashdod.

NapocaNews