Şi iată că de la o vreme-nveţi
Cu voie, fără voie, tot ce trebuie să ştie
Un om pentru a fi frumos
Şi socotit de omenie.
Mama te învaţă să plângi
Când te doare sufletul din cale-afară
Şi noaptea când un poţi dormi
Să ieşi pe deal sub stelele de vară.
Să stai întins pe spate şi s-asculţi
Cum rugineşte toamna pământul pe orbită
Şi-n zarea aceea spintecată-n vânt
Se-aprinde-n hohot urma de copită.
Şi mama-ţi spune să te duci mereu
Cu ceilalţi; să nu te laşi de drum,
Să nu-ţi lipeşti obrazul de geamul orişicui
Şi mai ales la casa ce dă cu uşa-n stradă
Şi fără iarbă prin ogradă.
Apoi vin alţii, tată, fraţi,
Îşi spun atenţi părerea, te iubesc şi pleacă,
Vin alţii, alţii-apoi şi altă placă
Repetă-n alte vorbe tot ce ştiai de mic
Te duc de mână-ţi spun, ţi-arată
Încă o mamă, încă un tată.
Mai mulţi fraţi şi surori
Unii strâmbând din nas
Alţii din gât, din gură
Binevoitori cu toţi peste măsură
Unii tăcuţi în modestie
Alţii limbuţi în sărăcie…
Apoi e vântul, ploaia, norii-ntunecaţi
Şi mai departe vremea. O aud
Cum bate-n geamuri noaptea, cu degete de ceaţă,
Asta pentru că uneori e toamnă ca acum
Dar alteori e numai dimineaţă.
Şi iată că de la o vreme-nveţi
Cu voie, fără voie, tot ce trebuie să ştie
Un om pentru a fi frumos
Şi socotit de omenie.
Ioan Alexandru,
Volumul: Viaţa deocamdată (1965)
Susțineți NapocaNews.ro
Într-o lume care cenzurează site-urile de editoriale și știri alternative ca NapocaNews.ro, vă rog să ne sprijiniți financiar printr-o donație pentru informații adevărate și pe românește.
Puteți face o donație prin transfer bancar:
Fundația Culturală Sarmisegetuza - Cluj
(proprietar NapocaNews.ro)
Cont IBAN: RO85BRDE130SV27532721300
👉 Preferi să donezi rapid online?
Poți sprijini NapocaNews.ro imediat folosind PayPal:
