Kelemen îi bate obrazul lui Tudose: Sper că în secolul al XXI-lea nu vom flutura lângă un steag, așa cum am fost avertizați zilele trecute

Preşedintele UDMR Kelemen Hunor a amintit azi în discursul ţinut la Turda la împlinirea a 450 de ani de la Edictul Libertăţii Religioase dat de Dieta Transilvaniei de declaraţia premierului Mihai Tudose privind steagul secuiesc şi faptul că cei care îl vor arbora vor flutura lângă.

“Anul 2018 este şi va fi unul dificil. Sper ca acum, în secolul al XXI-lea, când, pentru păstrarea identității noastre,  vom cere dreptul să decidem liber în privința viitorului comunității noastre, nu vom flutura, nu vom atârna lângă un steag, așa cum am fost avertizați zilele trecute”, a spus Kelemen.

În cadrul manifestărilor de la Turda, episcopii bisericilor tradiţionale maghiare din Transilvania au cerut Parlamentului României, al Ungariei şi PE ca data de 13 ianuarie să fie sărbătorită ca Zi a Libertăţii Religioase.

“Noi, conducătorii cultelor evanghelice-luterane săsești și maghiare, reformate și unitariene din Transilvania, propunem ca Parlamentul României să adopte o Rezoluție Solemnă privind însemnătatea istorică a Edictului de la Turda emis de către Dieta Transilvaniei în anul 1568. Întrucât Edictul de acum 450 de ani exprimă năzuința spre pacea interconfesională, iar conviețuirea națiunilor coexistente din Transilvania este o realitate istorică importantă, solicităm Parlamentului României să declare Edictul de la Turda ca fiind o valoare socială și spirituală de importanță fundamentală, și să statueze data de 13  ianuarie ca Zi a Libertății Religioase. Solicitarea este adresată şi Parlamentului Ungariei şi Parlamentului European”, au spus aceştia.

Capii bisericilor tradiţionale maghiare au precizat că Dieta Transilvaniei a organizat o sesiune la Turda între 6 – 13 ianuarie 1568, în care,  pentru prima dată în istorie, s-a proclamat prin lege, “într-un gest unic în lume, toleranța religioasă și libertatea conștiinței”.

“În Europa, măcinată de disputele interconfesionale, înțelepciunea Dietei Transilvaniei a făcut ca în locul exclusivismului violent și al omogenității confesionale impuse prin forță, să triumfe libertatea și diversitatea credințelor. Edictul izvorât din ideile Reformei a garantat consolidarea protestantismului, dar a recunoscut tacit și existența altor confesiuni. Astfel, pe lângă religia romano-catolică, și-au câștigat existența instituțională alte trei religii recepte, cea luterană, reformată și unitariană. Ulterior, în spiritul Edictului de la Turda, au fost adoptate legi datorită cărora în următoarele decenii s-a consfințit și existența credinței ortodoxe ca religie tolerată, în sensul pozitiv al cuvântului. În consecință, Transilvania a devenit tărâmul libertății religioase și al toleranței interconfesionale, acordând refugiu celor persecutați și alungați din alte țări”, au mai spus episcopii.

Radu Ştefan