Pe strada aceea trecea singurătatea unei femei
Nu mai era tânără dar nici vârsta nu o cunoștea
Avea privirea păsării rănite de zbor
Și mersul unui gând părasit de uitarea dragostei
Pe strada aceea trecea o barcă pe râul învolburat al întrebării
Și un pește a prins dansul firului de nailon al undiței
Promisiunea nu era o dorință de aur
Și copiii memoriei băteau mingea de plastic a timpului
Strada aceea se unduia ca o trestie îmbrățișată de tristețe
De departe iarba auzea motorul unei coase mecanice
Și parfumul ei încă trezea amintirile morților
Ionuț Țene
Susțineți NapocaNews.ro
Într-o lume care cenzurează site-urile de editoriale și știri alternative ca NapocaNews.ro, vă rog să ne sprijiniți financiar printr-o donație pentru informații adevărate și pe românește.
Puteți face o donație prin transfer bancar:
Fundația Culturală Sarmisegetuza - Cluj
(proprietar NapocaNews.ro)
Cont IBAN: RO85BRDE130SV27532721300
👉 Preferi să donezi rapid online?
Poți sprijini NapocaNews.ro imediat folosind PayPal:
