Ma ridic în genunchi și urc spre cer
Ca toamna privirea de lup țintește cum înalță rugăciunea cuvintele
Mă cobor în picioare și întrebările deschid petale de zefir
Doar tu dansând cu singurătatea cunoști adevărata înviere a emoției
Drumul e presărat cu pulbere din mirările spinilor
Undeva departe blana zăpezilor de altadată se lasă mângâiată de răsuflarea Ta Doamne
amintind primăvara aceea care a plecat departe
unde florile recunoștintei se frâng cu zgomot în ramuri verzi de maslini
din gradina Celui părăsit
Ionuț Țene
Susțineți NapocaNews.ro
Într-o lume care cenzurează site-urile de editoriale și știri alternative ca NapocaNews.ro, vă rog să ne sprijiniți financiar printr-o donație pentru informații adevărate și pe românește.
Puteți face o donație prin transfer bancar:
Fundația Culturală Sarmisegetuza - Cluj
(proprietar NapocaNews.ro)
Cont IBAN: RO85BRDE130SV27532721300
👉 Preferi să donezi rapid online?
Poți sprijini NapocaNews.ro imediat folosind PayPal:
